exercitii rezolvate matematica clasa 7

Etichetă: exercitii rezolvate matematica clasa 7

03
dec.
2020

Rationalizarea numitorilor

"Un element important pentru succes este increderea in sine. Un element important pentru increderea in sine este pregatirea."

Arthur Ashe

Bine te-am regasit!

Cum rezolv fractiile cu radical la numitor radical?

Cum scap de radicalulu de la numitorul fractiei?

Cum rationalizez numitorii?

Azi îți propun să o noua lectie la Rationalizarea radicalilor! #rationalizarea radical, #radical, #numar real, #exercitii rezolvate cu radicali, #meditatii, #Putting Radicals on a Number Line, #Simplifying Radicals, ##YouCanLearnAnythingwww.mathmoreeasy.ro

PS: Nu uita să te abonezi pentru a afla când postez lectii video și dă un share să afle și prietenii tăi !

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

07
oct.
2020

Scoaterea si Introducerea factorilor sub radical

categories: a VII-a, Numere Reale

"Şcoala are rostul să te ridice undeva de unde să-ţi fie ruşine să mai cobori.

Paul Louis Lampert

Dragul meu părinte, bine te-am regăsit! Te invit alături de mine la o nouă lecție Scoaterea și Introducerea factorilor sub radical.

În articolul de azi vreau să îți explic pas cu pas "Cum scot si introduc factorii sub radical? Cum compar sau ordonez numerele cu radical" .

În articolul precedent ți-am vorbit despre Cum repreze ntăm pe Axă un Număr Real și cum Aproximăm Numerele Reale. Azi trebuie să aflăm "Cum scoatem si introducem factorii sub radical? Cum compar sau ordonez numerele cu radical" .

PS: Nu uita să te abonezi pentru a afla când postez lectii video și dă un share să afle și prietenii tăi !

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

06
oct.
2020

Reprezentarea pe Axă a Numerelor Reale. Aproximări!

categories: Numere Reale

„Curajul şi perseverenţa au un talisman magic înaintea căruia toate problemele şi obstacolele se evaporă.”

Dragul meu părinte, bine te-am regăsit!

În articolul de azi vreau să îți explic pas cu pas "Cum se Reprezintă pe Axă un Număr Real și cum Aproximăm Numerele Reale " . În articolul precedent ți-am vorbit despre Algoritmul de Extragere a Rădăcinii pătrate azi trebuie să aflăm cum reprezintă pe Axă un Număr Real și cum Aproximăm Numerele Reale.

PS: Nu uita să te abonezi pentru a afla când postez lectii video și dă un share să afle și prietenii tăi !

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

09
sept.
2018

Exerciții rezolvate la Adunarea și Scăderea Fracțiilor

categories: Numere Raţionale

"Învată tot ce poți, în orice moment disponibil, de la oricine și întotdeuna va veni o vreme când te vei simți recompensat pentru ceea ce ai învațat"

Sarah Caldwel

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit să rezolvăm și să explicăm pas cu pas împreună cateva exerciții la "Adunarea și Scăderea Fracțiilor".

Exercițiul 1: Calculați:

a) $\frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=$

b) $-\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=$

c) $-\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=$

d) $-\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=$

Rezolvare:

a) $\frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=$

Observăm că cele 3 fracții au acelasi numitor, în acest caz efectuez calculele între numărători și pastrez numitorul.

$-\frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=$ $\frac{7+2+5}{13}=$ $\frac{14}{13}$

b) $-\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=$ $\frac{-10+11-7}{9}=$

Avem la numărător $-10+11-7$ numere întregi cu semne diferite așa că vom respecta regula de adunare dacă termenii au semne diferite pastrăm semnul celui mai mare și efectuăm scădere. Noi avem $-10+11$ păstrăm semnul + și efectuîm 11-10

$\frac{-10+11-7}{9}=$ $\frac{+1-7}{9}=$ $\frac{-6}{9}=$ $\frac{-6}{9}^{(3}=$ $\frac{-2}{3}$

c) $-\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=$

Observăm că în acest exercițiu fracțiile au numitor diferit așa că trebuie să determinăm numitorul comun.

Pentru a determina numitorul comun trebuie să calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor de la numitor 5, 6, 2, 15.

Descompunem în factori primi cele 4 numere:

$5=5$

$6=2\cdot3$

$2=2$

$15=3\cdot5$

Calculăm c.m.m.m.c $\left [ 5,6,2,15 \right ]=2\cdot3\cdot5=30$

Deci numitorul comun este 30.

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem numitorul 30.

$-_{{}}^{6)}\textrm{\frac{3}{{5}}}+(-_{{}}^{5)}\textrm{\frac{5}{{6}}})+ (+_{{}}^{15)}\textrm{\frac{1}{{2}}})+(+_{{}}^{2)}\textrm{\frac{4}{{15}}}) =$

$-\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=$

Știm că semnul $(+)$ înmulțit cu semnul $(-)$ obținem $(-)$ , iar semnul $(+)$ înmulțit cu semnul $(+)$ obținem $(+)$ . Astfel obținem:

$-\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=$
$-\frac{18}{{30}}}-{\frac{25}{{30}}}+ {\frac{15}{{30}}}+{\frac{8}{{30}}}=$
$\frac{-18-25+15+8}{{30}}}=$
$\frac{-43+15+8}{{30}}}=$
$\frac{- 28+8}{{30}}}=$ $\frac{- 20}{{30}}}^{(10} =- \frac{ 2}{{3}}}$

d) $-\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=$

Determinăm numitorul comun:

$18= 2\cdot 3^2$

$108= 2^2\cdot 3^3$

$5=5$

$36= 2^2\cdot 3^2$

$[18, 108, 5, 36]= 2^2\cdot 3^3\cdot 5=4\cdot 27\cdot 5=540$

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem numitorul 540.

$-_^{30)}\textrm{\frac{13}{{18}}}+(-_^{5)}\textrm{\frac{5}{{108}}})+(-_^{108)}\textrm{\frac{14}{{5}}})+(-_^{15)}\textrm{\frac{7}{{36}}})=$

$-{\frac{13\cdot30}{{18\cdot 30}}}+(-{\frac{5\cdot 5}{{108\cdot 5}}})+(-{\frac{14\cdot 108}{{5\cdot 108}}})+(-{\frac{7\cdot 15}{{36\cdot 15}}})=$

$-{\frac{390}{{540}}}+(-{\frac{25}{{540}}})+(-{\frac{1512}{{540}}})+(-{\frac{105}{{540}}})=$

${\frac{-390-25-1512-105}{{540}}}=$ ${\frac{-(390+25+1512+105)}{{540}}}=$ ${\frac{-2032}{{540}}}^{(2}=$ ${\frac{-1016}{{270}}}^{(2}=$ ${\frac{-508}{{135}}}$

Exercițiul 2: Efectuați calculele:

a) $[-3\frac{1}{{2}} +1\frac{1 }{{15}} ] + [-1\frac{1}{{7}}+2\frac{7 }{{3}} ]=$

Introducem întregii în fracție:

$(-\frac{3\cdot2+1}{{2}} +\frac{1\cdot 15+1 }{{15}} ) + (-\frac{1\cdot7+1}{{7}}+\frac{2\cdot3+7 }{{3}} )=$

$(-\frac{7}{{2}} +\frac{16 }{{15}} ) + (-\frac{8}{{7}}+\frac{13}{{3}} )=$

Determinăm numitorul comun și aducem fracțiile la același numitor:

Știm că 2,3,7 și 5 sunt numere prime între ele. Numitorul comun este $2\cdot 3\cdot 5\cdot 7= 210$

Amplificăm fracțiile și obținem:

$(-_{{}}^{105)}\textrm{\frac{7}{{2}}}+_{{}}^{14)}\textrm{\frac{16}{{15}}})+(-_{{}}^{30)}\textrm{\frac{8}{{7}}}+_{{}}^{70)}\textrm{\frac{13}{{3}}})=$ $(-{\frac{735}{{210}}}+{\frac{224}{{210}}})+(-{\frac{240}{{210}}}+{\frac{910}{{210}}})=$

${\frac{-735+224}{{210}}}+{\frac{-240+910}{{210}}}=$ ${\frac{-511}{{210}}}+{\frac{670}{{210}}}=$ ${\frac{-511+670}{{210}}}=$ ${\frac{159}{{210}}}^{(3}=$ ${\frac{53}{{70}}}$

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

01
feb.
2017

Probleme rezolvate cu Teorema lui Thales

categories: Asemănarea Triunghiurilor

Dragul meu părinte bine te-am regăsit. In articolul de ieri am discutat despre Teorema lui Thales, despre Reciproca Teoremei lui Thales, despre Teorema Bisectoarei și ți-am povestit și legenda Teoremei lui Thales. Astăzi vreau să rezolvăm împreuna câteva probleme de geometrie în care se aplică teoremele menționate mai sus.

(mai mult…)

Problema 1:

În $\Delta ABC$ se dau AB=52 cm, AC=72 cm și $P_{{ \Delta ABC}}=2+6+10+14+......+38$ . Dacă $M \in (AB)$ , $N \in (AC)$ astfel încât $MN \parallel BC$ , și $P_{{\Delta MNP}}=50 cm$ calculați lungimile segmentelor [AM], [AN] și [MN].

Rezolvare:

Această problemă se rezolvă cu teorema lui Thales.

Observăm că $P_{{ \Delta ABC}}=2+6+10+14+......+38$ este o sumă Gauss. Rezolvăm Suma Gauss pentru a afla perimetrul.

$P_{{ \Delta ABC}}=2+6+10+14+......+38$ .

Observăm că putem da factor comun pe 2.

$P_{{ \Delta ABC}}=2\cdot(1+3+5+7+......+19)$

Calculăm numărul de termeni cu formula lui Gauss.

$n=(19-1) : 2 +1$

$n=18 : 2 +1$

$n=9 +1$

$n=10 (termeni)$

Calculăm Suma Gauss cu formula

$P_{{ \Delta ABC}}=2\cdot[10\cdot (19+1) :2]$

$P_{{ \Delta ABC}}=2\cdot[10\cdot 20 :2]$

$P_{{ \Delta ABC}}=2\cdot[200 :2]$

$P_{{ \Delta ABC}}=2\cdot 100$

$P_{{ \Delta ABC}}=200 cm$ .

PS: Dragul meu părinte dacă copilul tău nu a înțeles Suma Gauss sau nu-și mai amintește cum se calculează te invit sa descarci PDF-ul gratuit (special conceput cu foarte multe exemple pentru fiecare clasa de la a V-a la a-VIII-a) de aici:

http://mathmoreeasy.ro/pdf-gratuit-suma-gauss-explicatie-definitie-si-exercitii-rezolvate/

Din perimetru putem afla dimensiunea laturii BC.

$P_{{ \Delta ABC}}=AB +AC +BC$

$200 cm = 52 cm + 72 cm +BC$

$BC= 200 cm - 124 cm$

$BC= 76 cm$

Știm din datele problemei că $MN \parallel BC$ deci putem aplica teorema lui Thales

$MN \parallel BC$ $\Rightarrow \frac{AM}{{AB}}=\frac{AN}{{AC}}=\frac{MN}{{BC}}=k$

$\Rightarrow \frac{AM}{{52 cm}}=\frac{AN}{{72cm}}=\frac{MN}{{76cm}}=k$

$\Rightarrow \frac{AM}{{52 cm}}=k$ $\Rightarrow AM=52cm \cdot k$

$\Rightarrow \frac{AN}{{72cm}}=k$ $\Rightarrow AN= 72cm\cdot k$

$\Rightarrow \frac{MN}{{76cm}}=k$ $\Rightarrow MN= 76cm\cdot k$

$P_{{ \Delta MNP}}= MN +MP +NP$

$50 cm = 52cm \cdot k+ 72 cm \cdot k+76 cm \cdot k$

$50 cm = 200cm \cdot k$

$k = 200cm : 50 cm$

$k=\frac{1}{4}$

$\Rightarrow AM=52cm \cdot k=52cm \cdot \frac{1}{{4}}$ $\Rightarrow AM=13cm$

$\Rightarrow AN=72cm \cdot k=72cm \cdot \frac{1}{{4}}$ $\Rightarrow AN=18cm$

$\Rightarrow MN=76cm \cdot k=76cm \cdot \frac{1}{{4}}$ $\Rightarrow MN=19cm$

Problema 2:

Un trapez ABCD, $AB \parallel CD$ , $AB \gt CD$ are $AB = 26 cm$ și linia mijlocie $MN = 18 cm$ , $M \in (AD)$ , $N \in (BC)$ .

a) Calculați lungimea bazei mici a trapezului.

b) Dacă P și Q sunt două puncte, $P \in (AB)$ , $Q \in (DC)$ și $PQ \cap MN= \left \{ R \right \}$ , arătați că R este mijlocul lui $\left [ PQ \right ]$ .

Rezolvare:

a) Știm că MN este linie mijlocie.

$MN=\frac{AB+CD}{{2}}$ $\Rightarrow 2\cdot MN=AB+CD$ $\Rightarrow 2\cdot 18 cm=26 cm+CD$ $\Rightarrow 36cm -26 cm=CD$ $\Rightarrow CD = 10 cm$

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informaţii să îţi fie utile atunci când îţi ajuţi copilul la temele pentru acasă la matematică. Dacă ai întrebări sau comentarii le poţi lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimite un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

Dacă ai în jurul tău un parinte sau un copil care are dificultăți în a înțelege matematica fă un gest frumos și invită-l să aprecieze pagina de Facebook a blogului pentru a afla la timp tot ce postez pe blog:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

03
ian.
2017

Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate.

categories: Numere Reale

Dragul meu părinte, bine te-am regăsit! În articolul de azi vreau să îți explic pas cu pas "Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate" . În articolul precedent ți-am vorbit despre Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect azi trebuie să aflăm care este algoritmul de extragere al radicalului unui număr real.

(mai mult…)

Pentru a înțelege cât mai bine algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate voi lua un exemplu pe care îl voi explica pas cu pas.

Exemplu : $Reguli de calcul cu Radical$

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informaţii să îţi fie utile atunci când îţi ajuţi copilul la temele pentru acasă la matematică.Dacă ai întrebări sau comentarii le poţi lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poţi găsi şi aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

27
nov.
2016

Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect

categories: Numere Reale

Dragul meu părinte, bine te-am regăsit!Până în clasa a VII-a copilul tău a studiat următoarele Mulţimi de Numere: Mulţimea Numerelor Naturale, Mulţimea Numerelor Întregi şi Mulţimea Numerelor Raţionale.Capitolul II din programa de matematica pentru clasa a VII-a prevede studierea Numerelor Reale. Prima lecţie din acest capitol este Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect.

Definiţie:Un număr natural "a" se numeşte pătrat perfect dacă există un număr natural "n" astfel încât : $n ^{2}=a$

Rădăcina Pătrată:

Fie "a" un număr natural pătrat perfect. Numărul natural "n" cu proprietatea: $n ^{2}=a$ se numeşte rădăcină pătrată a numărului "a" şi se notează: $n=\sqrt{a}$

Exemple: $\sqrt{25}=\sqrt{5^{2}}=5$

$\sqrt{100}=\sqrt{10^{2}}=10$

$\sqrt{0}=\sqrt{0^{2}}=0$

Observaţie: Evident numai unul este număr natural : $\sqrt{n}=n$

EXEMPLU:

$\sqrt{ 25\cdot a^{4}\cdot b^{2}}=\sqrt{ (5\cdot a^{2}\cdot b)^{2}}=\left \| 5\cdot a^{2}\cdot b \right \|=5\cdot a^{2}\cdot \left \| b \right \|$

Dacă te intrebi cum se aplica algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate te invit sa citesti si lectia: http://mathmoreeasy.ro/algoritmul-de-extragere-a-radacinii-patrate/

Sper din tot sufletul ca aceste informaţii să îţi fie utile atunci când îţi ajuţi copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă ai întrebări sau comentarii le poţi lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poţi găsi şi aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

18
nov.
2016

Exerciții rezolvate la formulele de calcul prescurtat

categories: Calcul cu numere reale reprezentate prin litere

Bine te-am regăsit dragul meu părinte. În articolul anterior ţi-am prezentat "Formulele de Calcul Prescurtat" pentru numere reale.

Dragul meu părinte, ţi-am spus că aceste formule sunt foarte importante deoarece le vom folosi în Operaţiile cu rapoarte? Aceste rapoarte de numere compun un exerciţiu care se dă şi la examenul de capacitate. (Cel puţin în anul anterior Examenul de Evaluare Naţională 2016 a avut un exerciţiu cu rapoarte)

EXERCIŢIUL 1: Folosind formula pentru pătratul sumei sau diferenţei a doi termeni, calculaţi:

a) $(x+1) ^{2}$

Rezolvare:

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a+b) ^{2}=a^{2}+2\cdot a \cdot b+b^{2}$ .

În cazul exerciţiului nostru: $a=x$ şi $b=+1$ . Aplicând formula obţinem:

$(x+1)^{2}=x^{2}+2\cdot x\cdot (+1)+(+1)^{2}$

$(x+1)^{2}=x^{2}+2 x+1$

b) $(x - 2)^{2}$

Rezolvare:

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a - b)^{2}=a^{2}-2\cdot a\cdot b +b^{2}$

În cazul exerciţiului nostru: $a=x$ şi $b=-2$ . Aplicând formula obţinem:

$(x - 2)^{2}=x^{2}-2\cdot x\cdot 2 +(-2)^{2}$

$(x - 2)^{2}=x^{2}-4 x +4$

c) $(2x+\sqrt{3})^{2}$

Rezolvare:

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a+b) ^{2}=a^{2}+2\cdot a \cdot b+b^{2}$ .

În cazul exerciţiului nostru: $a=2x$ şi $b=\sqrt{3}$ . Aplicând formula obţinem:

$(2x+\sqrt{3})^{2}=(2x)^{2}+2\cdot 2x\cdot\sqrt{3}+(\sqrt{3})^{2}$

$(2x+\sqrt{3})^{2}=4x^{2}+4\sqrt{3} x+3$

d) $(5x-\sqrt{2})^{2}$

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a - b)^{2}=a^{2}-2\cdot a\cdot b +b^{2}$

În cazul exerciţiului nostru: $a=5x$ şi $b=\sqrt{2}$ . Aplicând formula obţinem:

$(5x-\sqrt{2})^{2}=(5x)^{2}-2\cdot 5x\cdot \sqrt{2}+(\sqrt{2})^{2}$

$(5x-\sqrt{2})^{2}=25x^{2}-10 \sqrt{2}x+2$

e) $(\frac{2}{3}x+\frac{1}{3})^{2}=$

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a+b) ^{2}=a^{2}+2\cdot a \cdot b+b^{2}$ .

În cazul exerciţiului nostru: $a=\frac{2}{3}x$ şi $b=\frac{1}{3}$ . Aplicând formula obţinem:

$(\frac{2}{3}x+\frac{1}{3})^{2}=(\frac{2}{3}x)^{2}+2\cdot \frac{2}{3}x\cdot \frac{1}{3}+(\frac{1}{3})^{2}$

$(\frac{2}{3}x+\frac{1}{3})^{2}=\frac{4}{9}x^{2}+ \frac{4}{9}x +\frac{1}{9}$

f) $(\frac{2}{7}x-\frac{7}{4})^{2}$

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a - b)^{2}=a^{2}-2\cdot a\cdot b +b^{2}$

În cazul exerciţiului nostru: $a=\frac{2}{7}x$ şi $b=\frac{7}{4}$ . Aplicând formula obţinem:

$(\frac{2}{7}x-\frac{7}{4})^{2}=(\frac{2}{7}x)^{2}-2\cdot \frac{2}{7}x\cdot \frac{7}{4}+(\frac{7}{4})^{2}$

$(\frac{2}{7}x-\frac{7}{4})^{2}=\frac{4}{49}x^{2}-\frac{28}{28}x+\frac{49}{16}$

$(\frac{2}{7}x-\frac{7}{4})^{2}=\frac{4}{49}x^{2}-x+\frac{49}{16}$

f) $(x+7)(x-7)$

Aplicăm formula de calcul prescurtat: $(a+b)(a-b)= a^{2}-b^{2}$

În cazul exerciţiului nostru: $a=x$ şi $b=7$ . Aplicând formula obţinem:

$(x+7)(x-7)= x^{2}-7^{2}$

$(x+7)(x-7)= x^{2}-49$

EXERCIŢIUL 2: Efectuaşi calculele :

a) $(x+2)^{2}+ (x-1)^{2}$

Aplicând formulele de calcul prescurtat obţinem:

$(x+2)^{2}+ (x-1)^{2}=x^{2}+2\cdot x\cdot 2+ 2^{2}+x^{2}-2\cdot x\cdot 1+1^{2}=$

b) $(x-\sqrt{2}) ^{2}-(\sqrt{2}x+1) ^{2}$

Aplicând formulele de calcul prescurtat obţinem:

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informaţii să îţi fie utile atunci când îţi ajuţi copilul la temele pentru acasă la matematică.Dacă ai întrebări sau comentarii le poţi lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi şi pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poţi găsi şi aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

Cu mare drag şi mult respect Alina Nistor!

Etichetă: exercitii rezolvate matematica clasa 7

d)

Rădăcina Pătrată:

d) $-\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=$