Posts Tagged ‘multiplication’

Exerciții rezolvate la modulul unui număr întreg

“Inteligența nu înseamnă să nu faci greșeli, ci să vezi repede cum poți să le îndrepți”

Brelot Breckt

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit să rezolvăm și să explicăm pas cu pas  împreună cateva exerciții la “Modulul unui număr intreg”. (mai mult…)

Exercițiul 1: Completați pentru a obține propoziții adevarate:

a) \left \ | -11 \right \ |=?

b) \left \ | 13 \right \ |=?

c) \left \ | 0 \right \ |=?

d) \left \ | (-2)^2 \right \ |=?

e) \left \ | -3^4 \right \ |=?

f) \left \ | -7 +11 \right \ |=?

g) \left \ | -15 -6 \right \ |=?

h) \left \ | -2^2+3^2 \right \ |=?

i) \left \ | 2^{164}-3^{123} \right \ |=?

Rezolvare: 

Știm că modulul sau valoarea absolută  a unui număr întreg este valoarea pozitivă a acelui număr.

a) \left \| -11 \right \ |=11   ;     b) \left \ | 13 \right \ |=13   ;    c) \left \ | 0 \right \ |=0    ;        

d) \left \ | (-2)^2 \right \ |=?

Știm că semnul minus la putere pară obținem semnul + , astfel  (-2)^2=+ 4. Astfel obținem:

\left \ | (-2)^2 \right \ |=\left \ | 4 \right \ |=4

e)  \left \ | -3^4 \right \ |=?

Știm că semnul minus la putere impară obținem semnul – , astfel   -3^4=-81. Astfel obținem:

\left \ | -3^4 \right \ |=\left \ | -81 \right \ |=81

f) \left \ | -7 +11 \right \ |=?

Efectuăm calculele din modul după care explicităm modulul.

Știm că la adunarea a două numere întregi păstrăm semnul celui mai mare și efectuăm scădere între termini. Astfel obținem:

\left \ | -7 +11 \right \ |= \left \ | +4 \right \ |= 4

g) \left \ | -15 -6 \right \ |= ?

Efectuăm calculele din modul după care explicităm modulul.

Știm că la scăderea a două numere întregi negative păstrăm semnul  și efectuăm adunare între termini. Astfel obținem:

\left \ | -15 -6 \right \ |= \left \ | - 21 \right \ | = 21

h) \left \ | -2^2+3^2 \right \ |= ?

Mai întâi ridicăm numerele întregi la putere, apoi facem calculele după care explicităm modulul. Astfel obținem:

\left \ | -2^2+3^2 \right \ |= \left \ | - 4+9\right \ | = \left \ | +5\right \ | = 5

i) \left \ | 2^{164}-3^{123} \right \ |= ?

Pentru a putea explicita modului trebuie mai întâi să comparăm puterile:

Comparăm 2^{164}   cu  3^{123} .

Observăm că 164=4 \cdot 41 ,  iar  123= 3\cdot 41. Astfel obținem:

2^{4\cdot 41}   comparat cu 3^{3\cdot 41}. Aplicăm regulile de calcul cu puteri și obținem:

(2^{4})^{41} comparat cu  (3^{3})^{41}  \Rightarrow 16^{41} comparat cu  \Rightarrow 27^{41} .

Pentru că am obținut același exponent, comparăm bazele iar numărul cu baza mai mare va fii mai mare. Obținem astfel că : 2^{164} \lt 3^{123} \Rightarrow semnul rezultatului din modul va fii negative. În acest caz vom scoate termenii de sub modul cu semen schimbate.

\left \ | 2^{164}-3^{123} \right \ |= - 2^{164}+3^{123}

Pentru că avem puteri foarte mari lăsăm așa răspunsul final.

Exercițiul 2:  Rezolvați în Z ecuațiile:

a)   \left \| x \right \|=5

b) \left \| 2x-17 \right \|=21

c) 29-3\cdot \left \ | 2x-7 \right \ | \geq -4

d) 3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]-8=7

Rezolvare: 

a)  \left \| x \right \|=5 \Rightarrow x= \pm 5

b)  \left \| 2x-17 \right \|=21

Egalăm pe rând valoarea din modul cu 21 și cu -21.

  • \left \| 2\cdot x-17 \right \|=21 \Rightarrow 2\cdot x-17=21  \Rightarrow 2\cdot x=21+17 \Rightarrow 2\cdot x=38 \Rightarrow x=38 \ \ \ : \ \ \ 2 \Rightarrow x=19
  • \left \| 2x-17 \right \|=21\Rightarrow 2x-17=-21 \Rightarrow 2\cdot x=- 21+17 \Rightarrow 2\cdot x=- 4 \Rightarrow x=-4 \ \ \ : \ \ \ 2 \Rightarrow x=-2

x\in \left \{-2 \ \ ; \ \ 19 \right \}

d) 3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]-8=7

Aplicăm metoda mersului invers.

3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]-8=7 \ \ \ \ \ \ | \ \ +8

3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]=7+8

3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]=15

3\cdot [ 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9]=15\ \ \ \ \ \ | \ \ : \ \ 3

 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9=15 \ \ : \ \ 3

 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | -9=5 \ \ \ \ \ \ | \ \ +9

 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | =5 +9

 2 \cdot \left \ | 2x- 3 \right \ | =14 \ \ \ \ \ \ | \ \ :2

 \left \ | 2x- 3 \right \ | =14 \ \ \ :\ \ \ 2

 \left \ | 2x- 3 \right \ | = 7

Egalăm pe rând valoarea din modul cu 7 și cu -7.

 \left \ | 2x- 3 \right \ | = 7\Rightarrow 2\cdot x-3=-7 \ \ \ | \ \ \ +3\Rightarrow 2\cdot x=-4 \ \ \ | \ \ \ : \ \ \ \ 2 \Rightarrow x=-2

 \left \ | 2x- 3 \right \ | = 7\Rightarrow 2\cdot x-3=7 \ \ \ | \ \ \ +3  \Rightarrow 2\cdot x=10 \ \ \ | \ \ \ : \ \ \ \ 2 \Rightarrow x=5

x\in \left \{ -2\ \ \ ;\ \ \ 5 \right \}

Exercițiul 3 :  Rezolvați în mulțimea numerelor întregi inecuațiile:

a) \left \| x \right \|\leq 5

b) \left \| x-6 \right \|\ \ \ \lt \ \ \ 3

c) 29- 3\cdot \left \| 2x-7 \right \| \geq -4

Rezolvare: 

a) \left \| x \right \|\leq 5 \Rightarrow -5 \leq x\leq 5 \Rightarrow x\in \left \{ -5\ ;\ \ \ -4\ ; \ \ \ -3;\ -2;\ -1;\ \ \ \ 0;\ \ \ \ 1;\ \ \ \ 2;\ \ \ 3;\ \ \ \ 4;\ \ \ \ 5 \right \}

b) \left \| x-6 \right \|\ \ \ \lt \ \ \ 3 \Rightarrow -3\ \ \ \ \lt \ \ \ \ x-6\ \ \ \ \lt \ \ \ \3\ \ \ \ | \ \ \ +6\Rightarrow -3+6\ \ \ \ \lt \ \ \ \ x\ \ \ \ \lt \ \ \ \3+6\ \  \Rightarrow 3\ \ \ \ \lt \ \ \ \ x\ \ \ \ \lt \ \ \ \9\ \\Rightarrow x\in \left \{ 4 \ ;\ \ \ \5\ ;\ \ \ \6\ ;\ \ \ \7\ ;\ \ \ \8 \right \}

c) 29-3\cdot \left \ | 2x-7 \right \ | \geq -4\ \ \ | \ \ \ -29

-3\cdot \left \ | 2x-7 \right \ | \geq -4-29

-3\cdot \left \ | 2x-7 \right \ | \geq -33 \ \ \ | \ \ \ \ :(-3)

În momentul în care înmulțim o inecuație cu un număr negativ se schimbă semnul. Astfel obținem:

\left \ | 2x-7 \right \ | \leq -33 \ \ \ \ :\ \ \ (-3)

\left \ | 2x-7 \right \ | \leq 11  \Rightarrow -11\leq 2x-7 \leq 11 \ \ \ | \ \ \ +7 \Rightarrow -11+7 \leq \ \ \ 2x \leq \ \ \ \ 11+7  \Rightarrow -4 \leq \ \ \ 2x \leq \ \ \ \ 18 \ \ \ | \ \ \ :\ \ 2  \Rightarrow -4\ \ \ :\ \ \ 2 \leq \ \ \ x \leq \ \ \ \ 18 \ \ \ :\ \ 2\Rightarrow - 2 \leq \ \ \ x \leq \ \ \ \ 9

\Rightarrow x\in \left \{ -2 \ ;\ \ \ \ -1\ ;\ \ \ \ 0 \ ;\ \ \ \ 1 \ ;\ \ 2 \ \ ;\ \ \ 3 \ ;\ \ \ \ 4\ ;\ \ \ \ 5\ ;\ \ \ \ 6\ ;\ \ \ \ 7\ ;\ \ \ \ 8\ ;\ \ \ \ 9\ \right \}

 

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Adunarea și Scăderea Fracțiilor

“Învată tot ce poți, în orice moment disponibil, de la oricine și întotdeuna va veni o vreme când te vei simți recompensat pentru ceea ce ai învațat”

Sarah Caldwel

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit să rezolvăm și să explicăm pas cu pas  împreună cateva exerciții la “Adunarea și Scăderea Fracțiilor”. (mai mult…)

Exercițiul 1:        Calculați:

a) \frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=

b) -\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=

c) -\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=

d)-\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=

Rezolvare:

  • a) \frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=

Observăm că cele 3 fracții au acelasi numitor, în acest caz efectuez calculele între numărători și pastrez numitorul.

  • -\frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}= \frac{7+2+5}{13}= \frac{14}{13}

 

  • b) -\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=\frac{-10+11-7}{9}=

Avem la numărător -10+11-7 numere întregi cu semne diferite așa că vom respecta regula de adunare dacă termenii au semne diferite pastrăm semnul celui mai mare și efectuăm scădere. Noi avem -10+11   păstrăm semnul + și efectuîm 11-10

\frac{-10+11-7}{9}=\frac{+1-7}{9}=\frac{-6}{9}= \frac{-6}{9}^{(3}= \frac{-2}{3}

  • c) -\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=

Observăm că în acest exercițiu fracțiile au numitor diferit așa că trebuie să determinăm numitorul comun.

Pentru a determina numitorul comun trebuie să calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor de la numitor 5, 6, 2, 15.

Descompunem în factori primi cele 4 numere:

5=5

6=2\cdot3

2=2

15=3\cdot5

Calculăm c.m.m.m.c\left [ 5,6,2,15 \right ]=2\cdot3\cdot5=30

Deci numitorul comun este 30.

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem  numitorul 30.

-_{{}}^{6)}\textrm{\frac{3}{{5}}}+(-_{{}}^{5)}\textrm{\frac{5}{{6}}})+ (+_{{}}^{15)}\textrm{\frac{1}{{2}}})+(+_{{}}^{2)}\textrm{\frac{4}{{15}}}) =

-\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=

Știm că semnul (+) înmulțit cu semnul (-) obținem (-) , iar semnul (+) înmulțit cu semnul (+) obținem (+) . Astfel obținem:

  • -\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=
  • -\frac{18}{{30}}}-{\frac{25}{{30}}}+ {\frac{15}{{30}}}+{\frac{8}{{30}}}=
  • \frac{-18-25+15+8}{{30}}}=
  •   \frac{-43+15+8}{{30}}}=
  •  \frac{- 28+8}{{30}}}=  \frac{- 20}{{30}}}^{(10} =- \frac{ 2}{{3}}}

d)      -\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=

Determinăm numitorul comun:

18= 2\cdot 3^2

108= 2^2\cdot 3^3

5=5

36= 2^2\cdot 3^2

[18, 108, 5, 36]= 2^2\cdot 3^3\cdot 5=4\cdot 27\cdot 5=540

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem  numitorul 540.

-_^{30)}\textrm{\frac{13}{{18}}}+(-_^{5)}\textrm{\frac{5}{{108}}})+(-_^{108)}\textrm{\frac{14}{{5}}})+(-_^{15)}\textrm{\frac{7}{{36}}})=

-{\frac{13\cdot30}{{18\cdot 30}}}+(-{\frac{5\cdot 5}{{108\cdot 5}}})+(-{\frac{14\cdot 108}{{5\cdot 108}}})+(-{\frac{7\cdot 15}{{36\cdot 15}}})=

-{\frac{390}{{540}}}+(-{\frac{25}{{540}}})+(-{\frac{1512}{{540}}})+(-{\frac{105}{{540}}})=

{\frac{-390-25-1512-105}{{540}}}=  {\frac{-(390+25+1512+105)}{{540}}}=  {\frac{-2032}{{540}}}^{(2}=  {\frac{-1016}{{270}}}^{(2}=  {\frac{-508}{{135}}}

 

Exercițiul 2:  Efectuați calculele:

a) [-3\frac{1}{{2}} +1\frac{1 }{{15}} ] + [-1\frac{1}{{7}}+2\frac{7 }{{3}} ]=

Introducem întregii în fracție:

(-\frac{3\cdot2+1}{{2}} +\frac{1\cdot 15+1 }{{15}} ) + (-\frac{1\cdot7+1}{{7}}+\frac{2\cdot3+7 }{{3}} )=

(-\frac{7}{{2}} +\frac{16 }{{15}} ) + (-\frac{8}{{7}}+\frac{13}{{3}} )=

Determinăm numitorul comun și aducem fracțiile la același numitor:

Știm că 2,3,7 și 5 sunt numere prime între ele. Numitorul comun este 2\cdot 3\cdot 5\cdot 7= 210

Amplificăm fracțiile și obținem:

(-_{{}}^{105)}\textrm{\frac{7}{{2}}}+_{{}}^{14)}\textrm{\frac{16}{{15}}})+(-_{{}}^{30)}\textrm{\frac{8}{{7}}}+_{{}}^{70)}\textrm{\frac{13}{{3}}})=  (-{\frac{735}{{210}}}+{\frac{224}{{210}}})+(-{\frac{240}{{210}}}+{\frac{910}{{210}}})=

{\frac{-735+224}{{210}}}+{\frac{-240+910}{{210}}}=  {\frac{-511}{{210}}}+{\frac{670}{{210}}}=  {\frac{-511+670}{{210}}}= {\frac{159}{{210}}}^{(3}= {\frac{53}{{70}}}

 

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Metoda Mersului Invers

“Învingătorii nu renunță, iar cei care renunță nu ajung învingători!”

Aristotel

Dragul meu părinte bine te-am găsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva exerciții rezolvate  la Metoda Mersului Invers! (mai mult…)

Exercițiul 1:     3(x+2) - 7=14

Rezolvare:  Știm din clasele mici că într-un exerciţiu în care sunt folosite paranteze rotunde, atunci efectuăm întâi operaţiile din paranteze după care efectuam restul operaţiilor în ordinea în care sunt scrise. Analizând exercițiul nostru observăm că nu putem efectua calculele din paranteza rotunda deoarece avem o necunoscută. În acest caz pentru a-l afla pe x prima oară îl mutăm pe 7 cu semn schimbat în partea dreaptă a egalului.

3(x+2) - 7=14   / +7  \Rightarrow   3(x+2)=14+7 \Rightarrow

3(x+2)=21/ :\ \ \ \ 3  \Rightarrow   x+2=21 \ \ \ :\ \ \ 7  \Rightarrow

x+2=3/ -2  \Rightarrow   x=3-2   \Rightarrow   x=1

Exercițiul 2:    100\cdot [25-6\cdot (x-3)+2]\ \ \ : \ \ \ 3=300

Rezolvare: 

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] \ \ \ : \ \ \ 3=300   / \ \ \ \cdot 3

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] = 300 \cdot 3

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] = 900 / \ \ \ : \ \ \ 100

25-6\cdot (x-3)+3 = 900\ \ \ : \ \ \ 100

25-6\cdot (x-3)+3 = 9   / - 3

25- 6\cdot (x-3) = 9 - 3

25- 6\cdot (x-3) = 6

Deoarece necunoscuta mea este în pozitia scăzătorului atunci vom scrie:

 6\cdot (x-3) =25 - 6  \Rightarrow    6\cdot (x-3) =18     / \ \ \ :\ \ \ 6  \Rightarrow

x-3 =18\ \ \ :\ \ \ 6  \Rightarrow   x-3 =3   /+3  \Rightarrow   x =3+3  \Rightarrow   x =6

Exercițiul 3:  90+[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212

Rezolvare: De data aceasta primul termen mutat cu semn schimbat este 90 cu semnul –

90+[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212    /-90

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212-90

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=122    /\cdot 4

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] =122 \cdot 4

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18 =488 / - 18

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2=488-18

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2=470   / \ \ \ :\ \ \ 2

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)=470 \ \ \ :\ \ \ 2   \Rightarrow (420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)=235

\Rightarrow (205+5\cdot a)=235   / - 205

\Rightarrow 5\cdot a=235 -205   \Rightarrow 5\cdot a=30  / \ \ \ : \ \ \ 5

\Rightarrow a=30 \ \ \ :\ \ \ 5   \Rightarrow a=6

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Metoda Mersului  Invers  pentru copilul tău, pe care o gasești aici: Fisa de lucru Metoda Mersului Invers

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.” 

Transformarea unei fracții ordinare într-o fracție periodică

„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.”

Dragul meu părinte bine te-am regăsit. Astăzi te invit să efectuam împreună câteva exerciții la transformarea unei fracții ordinare în fracție periodică.

(mai mult…)

Exercițiul 1: Transformați următoarele fracții ordinare în fracții zecimale periodice simple:

a) \frac{31}{9}   ;   b)  \frac{517}{99}  ;

Rezolvare:

Pentru a transforma fracțiile ordinare în fracții zecimale periodice simple trebuie să împărțim numărătorul la numitor astfel:

a) \frac{31}{9}   Împărțim 31 la 9 și obținem:

Observăm că dacă am continua împărțirea se va repeat numărul 4. În aceste cazuri spunem că rezultatul    \frac{31}{9}=3,(4) și citim trei virgulă perioadă patru.

b)   \frac{517}{99}=

Observăm că dacă am continua împărțirea se va repeat numărul 4. În aceste cazuri spunem că rezultatul    \frac{517}{99}=5,(2) .

Exercițiul 2 : Transformați următoarele fracții ordinare în fracții zecimale periodice mixte:

a) \frac{233}{45} ;   b) \frac{553}{60}  ;

Rezolvare:

Pentru a transforma fracțiile ordinare în fracții zecimale periodice simple trebuie să împărțim numărătorul la numitor astfel:

a)  \frac{233}{45}

Observăm că dacă am continua împărțirea se va repeat numărul 7. În aceste cazuri spunem că rezultatul    \frac{233}{45}=5,1(7) și citim cinci virgulă unu perioadă șapte.

b) \frac{553}{60}

Observăm că dacă am continua împărțirea se va repeat numărul 6. În aceste cazuri spunem că rezultatul     \frac{553}{60}=9,21(6).

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Mărimi direct proporționale

„Nu zi niciodată nu se poate, ci începe cu să vedem.”

Nicolae Iorga

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm și să explicăm pas cu pas câteva probleme Exerciții rezolvate la Marimi direct proporționale. (mai mult…)

Exercițiul 1:

Media aritmetică a două numere este egală cu 24.Aflați numerele știind că acestea sunt direct proporționale cu numerele 3 și 9.

Rezolvare:

Considerăm două numere a și b.

Scriem formula pentru media arithmetică a celor două numere.

M_{a}=\frac{a+b}{2}    \Rightarrow \frac{a+b}{2}=24 /\ \ \ \cdot 2   \Rightarrow a+ b=48

\left \{ a,b \right \} \overset{d.p}{\rightarrow} \left \{ 3,9 \right \}   \Rightarrow \frac{a}{{3}}=\frac{b}{{9}}=k

\Rightarrow \frac{a}{{3}}=k \Rightarrow a=3\cdot k

\Rightarrow \frac{b}{{9}}=k \Rightarrow b=9\cdot k

Înlocuim a și b în ecuația a+b=48 și obținem:

3 \cdot k + 9 \cdot k=48 \Rightarrow 12 \cdot k=48 / \ \ \ : \ \ 12  \Rightarrow k=48 \ \ \ : \ \ 12    \Rightarrow k=4

Înlocuim în  a și b și obținem:

 \Rightarrow a=3 \cdot k=3 \cdot 4  \Rightarrow a=12

 \Rightarrow b=9 \cdot k=9 \cdot 4   \Rightarrow b=36.

Exercițiul 2:

Suma a trei numere este 84. Aflați numerele știind că acestea sunt direct proporționale cu numerele: 1,(4)\ \ ; \ \ \ \ 1,(5) \ \ \ \ ; \ \ 1,(6)

Rezolvare:

Considerăm trei  numere a , b și c.

Problema ne spune ca suma lor este 84.

a+b+c=84

\left \{ a,b,c\right \} \overset {d.p }{\rightarrow} \left \{ 1,(4): \ \ 1,(5); \ \ 1,(6)\right \}

Transformăm fracțiile periodice în fracții ordinare:

 1,(4) =\frac{14-1}{{9}}= \frac{13}{{9}}

 1,(5) =\frac{15-1}{{9}}= \frac{14}{{9}}

 1,(6) =\frac{16-1}{{9}}= \frac{15}{{9}}

Și obținem:  \left \{ a,b,c\right \} \overset {d.p }{\rightarrow} \left \{ \frac{13}{{9}}; \ \ \frac{14}{{9}}; \ \ \frac{15}{{9}}\right \}  \Rightarrow

\Rightarrow \frac{a}{{\frac{13}{{9}}}}=\frac{b}{{\frac{14}{{9}}}}=\frac{c}{{\frac{15}{{9}}}}=k

Scoatem numerele a, b ;I c ]n func’ie de valoarea lui k.

\Rightarrow \frac{a}{{\frac{13}{{9}}}}=k   \Rightarrow \frac{a}{{1}} \ \ : \ \ {\frac{13}{{9}}}}=k \Rightarrow \frac{a}{{1}} \ \cdot \ \ {\frac{9}{{13}}}}=k  \Rightarrow \frac{9a}{{13}} =k  \Rightarrow a = \frac{13 \cdot k}{{9}}

\Rightarrow \frac{b}{{\frac{14}{{9}}}}=k  \Rightarrow \frac{b}{{1}} \ \ : \ \ {\frac{14}{{9}}}}=k  \Rightarrow \frac{b}{{1}} \ \cdot \ \ {\frac{9}{{14}}}}=k   \Rightarrow \frac{9\cdot b}{{14}} =k  \Rightarrow b = \frac{14 \cdot k}{{9}}

\Rightarrow \frac{c}{{\frac{15}{{9}}}}=k  \Rightarrow \frac{c}{{1}} \ \ : \ \ {\frac{15}{{9}}}}=k  \Rightarrow \frac{c}{{1}} \ \cdot \ \ {\frac{9}{{15}}}}=k  \Rightarrow \frac{9\cdot c}{{15}} =k  \Rightarrow c = \frac{15 \cdot k}{{9}}

Înlocuim a, b și c în sumă și determinăm valoarea lui k.

a+b+c=84 \Rightarrow \frac{13 \cdot k}{{9}} + \frac{14\cdot k}{{9}} + \frac{15 \cdot k}{{9}} = 84

\Rightarrow \frac{13 \cdot k+14\cdot k+15\cdot k}{{9}} = 84  \Rightarrow \frac{42 \cdot k}{{9}} = 84

\Rightarrow 42 \cdot k = 84 \cdot 9 \Rightarrow 42 \cdot k = 756 \Rightarrow 42 \cdot k = 756 / \ \ \ : \ \ \ 42

\Rightarrow k = 756 \ \ \ : \ \ \ 42

\Rightarrow k = 18

Înlocuim valoarea lui k în numerele natural și determinăm valoare lui a, b și c.

 a = \frac{13 \cdot k}{{9}}   \Rightarrow a = \frac{13 \cdot 18}{{9}}  \Rightarrow a = \frac{234}{{9}}  \Rightarrow a = 26

 b = \frac{14 \cdot k}{{9}}   \Rightarrow b = \frac{14 \cdot 18}{{9}}   \Rightarrow b = \frac{252}{{9}}   \Rightarrow b = 28

 c = \frac{15 \cdot k}{{9}}   \Rightarrow c = \frac{15 \cdot 18}{{9}}  \Rightarrow c = \frac{270}{{9}}   \Rightarrow c = 30

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Mărimi direct proporționale  pentru copilul tău o gasești aici  Fisa de lucru marimi direct proportionale 

 

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Procente.

” Tăria minții vine prin exercițiu nu prin repaos”.

Alexander Pope

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm împreună și să explicăm pas cu pas câteva Exerciții  rezolvate la Procente. (mai mult…)

Exercițiul 1:  Calculați:

a) 75 % din 1600

b) 1,25 % din 2000

c) 25 % din 16 % din 750

d) 4,(2) % din 7200 .

Rezolvare:

a)  75 % din 1600 =  \frac{75}{{100}} \cdot 1600=  \frac{75\cdot 16\emptyset\emptyset}{{1\emptyset\emptyset}}=  75\cdot 16=  1200

b) 1,25 % din 2000 = \frac{1,25}{100} \cdot 2000=  \frac{1,25\cdot 20\emptyset\emptyset}{1\emptyset\emptyset}= 1,25\cdot 20=25

c) 25 % din 16 % din 750 =  25% \cdot (\frac{16}{{100}} \cdot 750)= \frac{25}{{100}} \cdot (\frac{16 \cdot 75\emptyset}{{10\emptyset}})= \frac{25}{{100}} \cdot (\frac{16 \cdot 75}{{10}})= \frac{25}{{100}} \cdot (\frac{1200}{{10}})= \frac{25}{{100}} \cdot (\frac{120\emptyset}{{1\emptyset}})= \frac{25}{{100}} \cdot 120= \frac{25}{{10\emptyset}} \cdot 12\emptyset= \frac{25\cdot 12}{{10}}= \frac{300}{{10}}= \frac{30\emptyset}{{1\emptyset}}= \frac{30}{{1}}=30

d) 4,(2) % din 7200 =  \frac{4,(2)}{{100}} \cdot 7200 =  \frac{4,(2)\cdot 72\emptyset\emptyset}{{1\emptyset\emptyset}} =  4,(2)\cdot 72 =   \frac{42-4}{{9}} \cdot 72=  \frac{38}{{9}} \cdot 72= \frac{38 \cdot 72}{{9}} = \frac{2736}{{9}} =304

Exercițiul 2:   Aflați un număr x știind că :

a)  20% din el este 80;

b) 2,75 % din el este 3,30;

c) 3,(6)% din el este 36,3.

Rezolvare:

a)  20% din x este 80  \Rightarrow \frac{20}{{100}} \cdot x = 80 \Rightarrow \frac{20}{{100}} \cdot x = 80 / \ \ \ \cdot 100 \Rightarrow 20 \cdot x = 80 \cdot 100 \Rightarrow 20 \cdot x = 8000 / \ \ \ :\ \ 20 \Rightarrow x = 8000 \ \ :\ \ 20 \Rightarrow x = 400

b) 2,75 % din el este 3,30 \Rightarrow \frac{2,75}{{100}} \cdot x = 3,30  \Rightarrow \frac{2,75}{{100}} \cdot x = 3,30 / \cdot100  \Rightarrow 2,75 \cdot x = 3,30 \cdot100  \Rightarrow 2,75 \cdot x = 330

\Rightarrow \frac{275}{{100}} \cdot x = 330 \Rightarrow \frac{275}{{100}} \cdot x = 330 /\cdot 100 \Rightarrow {275}\cdot x = 330 \cdot 100

\Rightarrow {275}\cdot x = 33000 \Rightarrow {275}\cdot x = 33000 / \ \ \ : \ \ 275\Rightarrow x = 33000 \ \ : \ \ 275

\Rightarrow x = 120

c) 3,(6)% din x este 36,3 \Rightarrow \frac{3,(6)}{{100}} \cdot x = 36,3 \Rightarrow \frac{3,(6)}{{100}} \cdot x = 36,3 / \cdot 100 \Rightarrow 3,(6) \cdot x = 36,3 \cdot 100

\Rightarrow \frac{36-3}{{9}} \cdot x = 3630

\Rightarrow \frac{33}{{9}} \cdot x = 3630 / \cdot 9 \Rightarrow 33\cdot x = 3630 \cdot 9

\Rightarrow 33\cdot x = 32670 / \ \ \ : \ \ \ 33 \Rightarrow x = 32670 \ \ \ : \ \ \ 33

\Rightarrow x = 990

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o fișă de lucru pentru copilul tău o gasești aici:Fișă de lucru Procente

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Rapoarte.

„Nimic nu este prea dificil dacă împarți în pași mici ceea ce ai de făcut.”

Henry Ford

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm împreună și să explicăm pas cu pas  Exerciții  rezolvate la Rapoarte! (mai mult…)

Exercițiul1: Aflați termenul necunoscut din următoarele rapoarte:

a) \frac{x}{5}=\frac{21}{3}

b) \frac{5}{x}=0,20

c) \frac{6,(4)}{x}=8

Rezolvare:

a)  \frac{x}{5}=\frac{21}{3}

Înmulțim pe diagonală și obținem :

 \Rightarrow 3 \cdot x=21\cdot5  \Rightarrow 3 \cdot x=105  \Rightarrow x=105 \ \ \ :\ \ \ 3  \Rightarrow x=35

b) \frac{5}{x}=0,20

Transformăm fracția zecimală 0,20 în fracție ordinară și obținem:

\Rightarrow \frac{5}{{x}}=\frac{20}{{10}}\Rightarrow \frac{5}{{x}}=\frac{2}{{1}} \Rightarrow 5\cdot 1=x \cdot 2 \Rightarrow 2x=5 \ \ \ \ \ /:\ \ 2\Rightarrow x=\frac{5}{{2}}

c) \frac{6,(4)}{x}=8 \Rightarrow \frac{6,(4)}{x}=\frac{8}{1}\Rightarrow 6,(4)\cdot 1=8 \cdot x

Transformăm fracția periodică  6,(4) în fracție ordinară  astfel 6,(4)=\frac{64-6}{{9}}=\frac{58}{{9}} și obținem:

\Rightarrow 6,(4)\cdot 1=8 \cdot x  \Rightarrow \frac{58}{{9}}\cdot \frac{1}{{1}}=\frac{8\cdot x}{{1}} \Rightarrow \frac{58}{{9}}=\frac{8\cdot x}{{1}} \Rightarrow 58 \cdot 1 =9 \cdot 8\cdot x \Rightarrow 58=72\cdot x \Rightarrow 58=72\cdot x \ \ \ /\ \ \ \ :\ \ 72  \Rightarrow x = \frac{58}{{72}}^{{(2}}

 \Rightarrow x = \frac{29}{{36}}

Exercițiul 2: Se consideră numerele a= 1+2+3+.........................+2018 și b = 2+4+6+.........................+4036. Calculați :

a) Raportul dintre a și b;

b) Raportul dintre suma și diferența numerelor b și a;

Rezolvare:

Calculăm mai întâi numărul a ca să îl aducem la o formă mai simplă. Recunoaștem suma Gauss a primelor 2018 numere naturale consecutive și aplicăm formula lui Gauss.

a = 1+2+3+.........................+2018

 a = 2018\cdot(2018+1) \ \ \ : \ \ \ 2

 a = 2018\cdot 2019 \ \ \ : \ \ \ 2

 a = 2018 \ \ \ : \ \ \ 2 \cdot 2019

 a = 1009 \cdot 2019

PS: Dacă nu îți mai amintești Suma lui Gauss găsești aici PDF-ul gratuit : Suma Gauss

Calculăm și numărul b pentru a obține o formă mai simplă.

b = 2+4+6+.........................+4036.

Dăm factor comun pe 2 și obținem din nou Suma Gauss a primelor 2018 numere naturale consecutive.

 b =2 \cdot (1+2+3+...............+2018)

 b =2 \cdot [2018\cdot (2018+1) \ \ :\ \ \ 2]

 b =2 \cdot [2018\ \ :\ \ \ 2 \cdot (2018+1) ]

 b =2 \cdot [2018\ \ :\ \ \ 2 \cdot 2019 ]

 b =2 \cdot 1009 \cdot 2019

 b =2018 \cdot 2019

  • a) Facem raportul   \frac{a}{b} = \frac{1009 \cdot 2019}{2018 \cdot 2019} ^{{(1009 \cdot 2019}}  \Rightarrow \frac{a}{b} = \frac{1}{2}
  • b) Calculăm raportul     \frac{a+b}{b-a}=  \frac{1009\cdot 2019+2018\cdot 2019}{2018\cdot 2019-1009\cdot 2019}=

Observăm că putem da factor comun pe 1009\cdot2019 și la numărător și la numitor și obținem:

 \frac{1009\cdot 2019\cdot (1+2)}{1009\cdot 2019\cdot(2-1)}= \frac{1009\cdot 2019\cdot 3}{1009\cdot 2019\cdot 1}=

Observăm că putem simplifica raportul prin 1009\cdot2019 și obținem:

 \frac{1009\cdot 2019\cdot 3}{1009\cdot 2019\cdot 1}^{{(1009\cdot 2019}} =\frac{3}{1}=3

Exercițiul 3:

Știind că  \frac{a}{b} = \frac{7}{2}  calculați valoarea raportului:

a)  \frac{12\cdot a+6\cdot b}{6\cdot a-b} = ?

b) \frac{3\cdot a+5\cdot b}{2\cdot a+b} = ?

Rezolvare:

a) Știind raportul  \frac{a}{b} = \frac{7}{2}  înmulțim pe diagonală și scoatem a în funcție de b

 \Rightarrow 2\cdot a= 7 \cdot b \Rightarrow a=\frac{7\cdot b }{{2}}

Înlocuim a în raportul pe care îl avem de calculat și obținem:

 

\Rightarrow \frac{12\cdot \frac{7\cdot b }{{2}}+6\cdot b}{6\cdot \frac{7\cdot b }{{2}}-b} =  \frac{ \frac{84\cdot b }{{2}}+6\cdot b}{ \frac{42\cdot b }{{2}}-b} =

\frac{ {42\cdot b }+6\cdot b}{ 21\cdot b -b} =  \frac{ {48\cdot b }}{ 20\cdot b } ^{(4\cdot b} =  \frac{ {12 }}{ 5 }

b) Știind raportul  \frac{a}{b} = \frac{7}{2}  înmulțim pe diagonală și scoatem a în funcție de b

 \Rightarrow 2\cdot a= 7 \cdot b \Rightarrow a=\frac{7\cdot b }{{2}}

Înlocuim a în raportul pe care îl avem de calculat și obținem:

\frac{3\cdot a+5\cdot b}{2\cdot a+b} =  \frac{3\cdot \frac{7\cdot b }{{2}} +5\cdot b}{2\cdot \frac{7\cdot b }{{2}}+b} =  \frac{\frac{21\cdot b }{{2}} + 5\cdot b}{ \frac{14\cdot b }{{2}}+b} =  \frac{\frac{21\cdot b }{{2}} + _{{}}^{2)}{5\cdot b}}{ \frac{14\cdot b }{{2}}+_{{}}^{2)}{ b}} =  \frac{\frac{21\cdot b }{{2}} + {\frac{10\cdot b }{{2}}} }{ \frac{14\cdot b }{2}+{{{\frac{2\cdot b }{{2}}}}  = \frac{\frac{31\cdot b }{{2}} }{ \frac{16\cdot b }{2}} =  {\frac{31\cdot b }{{2}} }\ \ \ :\ \ \ { \frac{16\cdot b }{2}} =   {\frac{31\cdot b }{{2}} } \cdot { \frac{2}{16\cdot b}} =  {\frac{31 }{{16}} }

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Unghiuri opuse la vârf

” Nu e destul să știm, trebuie să și aplicăm. Nu e destul să ne dorim, trebuie să facem.”

Goethe

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm împreună și să explicăm pas cu pas 3 Exerciții  rezolvate la Unghiuri opuse la vârf !  (mai mult…)

Exercițiul1:

Fie unghiurile  \widehat{AOB} și  \widehat{COD} două unghiuri opuse la vârf. Știind că  m(\widehat{AOB})=59^\circ aflați  m(\widehat{AOC})=? și  m(\widehat{BOD})=?

Rezolvare:

Scriem datele problemei:

Realizăm desenul:

Din datele problemei știm că  \widehat{AOB} și  \widehat{COD} opuse la vârf \Rightarrow

 m(\widehat{COD}) \equiv m(\widehat{AOB}) =59^{\circ}

Analizând figura observăm că punctele A,\ \ \ O și D sunt coliniare:  m(\widehat{AOC}) + m(\widehat{AOB})=180^\circ \Rightarrow m(\widehat{AOC})+59^\circ=180^\circ \Rightarrow m(\widehat{AOC})=180^\circ- 59^\circ\Rightarrow m(\widehat{AOC})=121^\circ

m(\widehat{AOC})\equiv m(\widehat{BOD})\Rightarrow m(\widehat{BOD})=121^\circ

Exercițiul 2:

Fie \widehat{AOB} și \widehat{COD} opuse la vârf și dreptele AD \cap BC=\left \{ O \right \}. Știind că m(\widehat{AOC})=21^\circ+x  și m(\widehat{AOB})=97^\circ+x aflați : m(\widehat{AOB}) șim(\widehat{AOC}).

Rezolvare:

Scriem datele problemei:

Realizăm desenul:

Din datele problemei știm că \widehat{AOB} și \widehat{COD} opuse la vârf și  AD \cap BC=\left \{ O \right \} \Rightarrow B\ \ , \ \ O și C coliniare \Rightarrow m(\widehat{BOC})=180^\circ

Dacă privim atent desenul observăm: \Rightarrow m(\widehat{BOC})=m(\widehat{AOB})+m(\widehat{AOC})\Rightarrow m(\widehat{AOB})+m(\widehat{AOC})=180^\circ \Rightarrow 97^\circ+x+21^\circ+x=180^\circ

\Rightarrow 2x+ 118^\circ=180^\circ \Rightarrow 2x=180^\circ-118^\circ \Rightarrow 2x=62^\circ \Rightarrow x=62^\circ\ \ \ :\ \ \ 2 \Rightarrow x=31^\circ

m(\widehat{AOC})=21^\circ+x \Rightarrow m(\widehat{AOC})=21^\circ+31^\circ\Rightarrow m(\widehat{AOC})=52^\circ

m(\widehat{AOB})=97^\circ+x\Rightarrow m(\widehat{AOB})=97^\circ+31^\circ  \Rightarrow m(\widehat{AOB})=128^\circ

 

Exercițiul 3:

Dacă AB\cap CD= \left \{ O \right \} și \frac{ m(\widehat{AOD})}{ m(\widehat{AOC})}=\frac{4}{{5}} află m(\widehat{BOC}) și m(\widehat{BOD}).

Rezolvare:

Scriem datele problemei:

Realizăm desenul:

Problema ne spune că \frac{ m(\widehat{AOD})}{ m(\widehat{AOC})}=\frac{4}{{5}} \Rightarrow 5\cdot m(\widehat{AOD})}= 4\cdot m(\widehat{AOC})

\Rightarrow m(\widehat{AOD})}= \frac{4}{5}\cdot m(\widehat{AOC})

Dar AB\cap CD= \left \{ O \right \} \Rightarrow C\ \ , \ \ O \ \ și D coliniare  \Rightarrow m(\widehat{COD})= 180^\circ

Analizând desenul observăm că m(\widehat{COD})= m(\widehat{AOC})+ m(\widehat{AOD})

\Rightarrow m(\widehat{AOC})+ m(\widehat{AOD})=180^\circ \Rightarrow m(\widehat{AOC})+ \frac{4}{5}\cdot m(\widehat{AOC})=180^\circ | \ \ \ \cdot 5

\Rightarrow 5\cdot m(\widehat{AOC})+ 4\cdot m(\widehat{AOC})=5\cdot 180^\circ  \Rightarrow 9\cdot m(\widehat{AOC})=900 ^\circ | \ \ \ :\ \ \ 9  \Rightarrow m(\widehat{AOC})=100 ^\circ

Știm că  m(\widehat{AOD})}= \frac{4}{5}\cdot m(\widehat{AOC})\Rightarrow m(\widehat{AOD})}= \frac{4}{5}\cdot 100^\circ \Rightarrow m(\widehat{AOD})}= \frac{4\cdot 100^\circ}{5}\Rightarrow m(\widehat{AOD})}= \frac{400^\circ}{5}\Rightarrow m(\widehat{AOD})}= 80^\circ

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții Rezolvate la Unghiuri complementare. Unghiuri Suplementare

Cel mai mare neajuns al nostru este că renunțăm prea repede. Cel mai corect drum către succes este să mai încerci o dată.” Thomas Edison

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun o nouă lecție de geometrie în plan și te invit să rezolvăm și să explicăm pas cu pas împreună câteva exerciții la “Unghiuri Complementare. Unghiuri Suplementare”. (mai mult…)

Exercițiul 1 :

Unghiul  \widehat{MON} și  \widehat{NOP} sunt adiacente și complementare. Știind că  m(\widehat{MON}) este \frac{3}{2} din  m(\widehat{NOP}) să se calculeze   m(\widehat{NOP})   și  m(\widehat{MON}) ..

  • Rezolvare: 
  • Scriem datele problemei:
  • Realizăm desenul:
  • Analizând desenul observăm că  m(\widehat{MON})+ m(\widehat{NOP})=90^\circ
  • Știm că  m(\widehat{MON})=\frac{3}{{2}}\cdot m(\widehat{NOP})  \Rightarrow \frac{3}{{2}}\cdot m(\widehat{NOP})+m(\widehat{NOP})=90^\circ \ \ \ | \ \ \cdot \ \ 2
  •  \Rightarrow 3\cdot m(\widehat{NOP})+2 \cdot m(\widehat{NOP})=2\cdot 90^\circ
  •  \Rightarrow 5\cdot m(\widehat{NOP})=180^\circ \ \ \ | \ \ \ \cdot \ \ \ 5
  •  \Rightarrow m(\widehat{NOP})=180^\circ\ \ \ : \ \ \ 5
  •  \Rightarrow m(\widehat{NOP})=36^\circ
  • Înlocuim și  aflăm și măsura unghiului  \widehat{MON}
  •  m(\widehat{MON})=\frac{3}{{2}}\cdot m(\widehat{NOP}) \Rightarrow m(\widehat{MON})=\frac{3}{{2}}\cdot 36^\circ \Rightarrow m(\widehat{MON})=\frac{3\cdot36^\circ}{{2}} \Rightarrow m(\widehat{MON})=\frac{108^\circ}{{2}}=54^\circ
  • m(\widehat{MOP})= m(\widehat{MON})+ m(\widehat{NOP})
  •  m(\widehat{MOP})=36^\circ+54^\circ=90^\circ

Exercițiul 2:

Măsura m(\widehat{XOY}) este \frac{7}{8} din măsura suplementului său unghiul m(\widehat{YOZ}). Aflați măsura m(\widehat{XOY}) și m(\widehat{YOZ}).

  • Rezolvare:
  • Scriem datele problemei:
  • Realizăm desenul:
  • Analizând desenul observăm că: m(\widehat{XOY})+m(\widehat{YOZ})=180^\circ
  • Știm că m(\widehat{XOY})=\frac{7}{{8}}\cdot m(\widehat{YOZ})
  • \Rightarrow\frac{7}{{8}}\cdot m(\widehat{YOZ})+m(\widehat{YOZ})= 180^\circ \ \ \ | \ \ \cdot8
  • \Rightarrow 7\cdot m(\widehat{YOZ})+8\cdot m(\widehat{YOZ})=8\cdot180^\circ
  • \Rightarrow 15 \cdot m(\widehat{YOZ})= 1440^\circ
  • \Rightarrow 15 \cdot m(\widehat{YOZ})= 1440^\circ \ \ \ | \ \ : \ \ \ 15
  • \Rightarrow m(\widehat{YOZ})= 1440^\circ \ \ : \ \ \ 15
  • \Rightarrow m(\widehat{YOZ})= 96^\circ
  • Înlocuim și aflăm măsura  m(\widehat{XOY}):
  • m(\widehat{XOY})=\frac{7}{{8}}\cdot m(\widehat{YOZ}) \Rightarrow m(\widehat{XOY})=\frac{7}{{8}}\cdot 96^\circ \Rightarrow m(\widehat{XOY})=\frac{7\cdot 96^\circ}{{8}}\Rightarrow m(\widehat{XOY})=\frac{672^\circ}{{8}}=84^\circ

Exercițiul 3: 

Determinați măsura unghiului m(\widehat{MON}) știind că măsura complementului suplementului său este de 63^\circ.

  • Rezolvare:
  • Dacă citim atent enunțul problemei aceasta ne precizează că complementul suplementului unghiului  \widehat{MON} este 63^\circ . Scriem matematic această informație:
  • Notăm suplementul unghiului \widehat{MON} cu \widehat{NOP} și obținem informația:
  • m(\widehat{MON})+m(\widehat{NOP})=180^\circ
  • Notăm complementul unghiului \widehat{NOP} cu \widehat{NOQ} și obținem informația:
  • m(\widehat{NOP})+m(\widehat{NOQ})=90^\circ
  • Scriem datele problemei:
  • Realizăm desenul:
  • Plecăm de la informația furnizată de enunțul problemei că:
  • m(\widehat{NOP})+m(\widehat{NOQ})=90^\circ
  • Știm că m(\widehat{NOQ})=63^\circ \Rightarrow m(\widehat{NOP})+63 ^\circ=90^\circ \ \ \ | \ \ -63^\circ \Rightarrow m(\widehat{NOP})=90^\circ -63^\circ \Rightarrow m(\widehat{NOP})=27^\circ
  • Mai știm din enunțul problemei că: m(\widehat{MON})+m(\widehat{NOP})=180^\circ
  • Înlocuim m(\widehat{NOP})=27^\circ și obținem:
  • m(\widehat{MON})+27^\circ=180^\circ \ \ \ | \ \ -27^\circ
  • \Rightarrow m(\widehat{MON})=180^\circ -27^\circ
  • \Rightarrow m(\widehat{MON})=153^\circ

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în Clubul de “Matematică Math More Easy”.

Exerciții rezolvate la Factorul Comun la Puteri

“Un ratat nu știe ce va face dacă pierde, dar vorbește despre ce va face dacă va castiga. Un învingător nu vorbește despre ce va face dacă va caștiga, dar știe ce va face dacă pierde.”
Eric Berne
Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm împreună cateva exerciții la “Factorul comun la Puteri”.

(mai mult…)

Exercițiul 1:

Efectuați calculele, folosind factorul comun:

a) 3^{96}+3^{98}+3^{100}

b) 2\cdot2^{47}+3\cdot2^{48}+2^{50}

c) 8^{300}-24\cdot8^{298}-64\cdot8^{297}

d) 3^{2n+2}+7\cdot 3^{2n+1}-6\cdot3^{2n}

e) 6^{2n+1}+6\cdot 4^{n+1}\cdot 9^{n+2}+18^{n+1}\cdot2^{n+1}

  • Rezolvare: 
  • a) 3^{96}+3^{98}+3^{100}
  • Adunarea este o operație de gradul I și ridicarea la putere este o operație de gradul III, iar ordinea efectuării operațiilor ne spune că trebuie să facem mai întâi operațiile de gradul III și apoi cele de gradul I

Observăm că avem puteri foarte mari și nu putem ridica la putere așa că ne vom folosi de factorul comun și vom da factor comun puterea cea mai mică.

Observăm că 3^{96} este puterea cea mai mică asa ca îl dăm factor comun pe 3^{96} și obținem:

3^{96}\cdot(3^{96-96}+3^{98-96}+3^{100-96})

Scădem puterile și obținem:

3^{96}\cdot(3^{0}+3^{2}+3^{4})

Ridicăm la putere termenii din paranteza rotundă:

3^{96}\cdot(1+9+81)=3^{96}\cdot91

  • b)      2\cdot2^{47}+3\cdot2^{48}+2^{50}

Observăm că  2^{47} este puterea cea mai mică așa că îl dăm factor comun pe 2^{47} și obținem:

2^{47}\cdot(2\cdot2^{47-47}+3\cdot2^{48-47}+2^{50-47})

Scădem puterile și obținem:

2^{47}\cdot(2\cdot2^{0}+3\cdot2^{1}+2^{3})

Ridicăm la putere termenii din paranteza rotundă și obținem:

2^{47}\cdot(2\cdot 1+3\cdot2+8)

Efectuăm  înmulțirile și obținem:

2^{47}\cdot(2+6+8)=

Efectuăm adunarea din paranteză și obținem:

2^{47}\cdot 16=

Știm că 16 îl putem scrie în baza 2 ca 2^{4} și obținem

2^{47}\cdot2^{4}=

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri și scriem baza și adunam exponenții:

2^{47+4}=2^{51}

  • c)   8^{300}-24\cdot8^{298}-64\cdot8^{297}

Observăm că 8^{297} este cea mai mică putere, îl dăm factor comun pe 8^{297} și obținem:

8^{297}\cdot(8^{300-297}-24\cdot8^{298-297}-64\cdot8^{297-297})

Scădem puterile și obținem:

8^{297}\cdot(8^{3}-24\cdot8^{1}-64\cdot8^{0})

Ridicăm la putere termenii din paranteză și obținem:

8^{297}\cdot(512-24\cdot8-64\cdot1) =

Efectuăm înmulțirile din paranteză și obținem:

  • 8^{297}\cdot(512-192-64) =

Efectuăm scăderea din paranteza rotundă și obținem:

8^{297}\cdot 256 =

Știm că putem scrie 8=2^3 și 256=2^8 și obținem:

(2^3)^{297}\cdot 2^8=

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri înmulțim puterile și obținem:

2^{3\cdot297}\cdot 2^8=2^{891}\cdot 2^8=

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri, scriem baza și adunam puterile și obținem astfel:

2^{891+8}=2^{899}

  • d)  3^{2n+2}+7\cdot 3^{2n+1}-6\cdot3^{2n}=

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri și obținem:

3^{2n}\cdot3^2+7\cdot 3^{2n}\cdot3^1-6\cdot3^{2n}=

Observăm că se repetă în fiecare termen al adunării 3^{2n},  îl dăm factor comun și obținem:

3^{2n}\cdot(3^2+7\cdot3^1-6\cdot1)=

Ridicăm la putere termenii din paranteza rotundă și obținem:

3^{2n}\cdot(9+7\cdot3-6)=

Efectuăm Înmulțirea din paranteză și obținem:

3^{2n}\cdot(9+21-6)=

Efectuăm calculele din paranteza rotundă și obținem:

3^{2n}\cdot 24=3^{2n}\cdot 3\cdot8=

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri scriem baza și adunăm exponenții și obținem:

3^{2n+1}\cdot8

  • d) 6^{2n+1}+6\cdot 4^{n+1}\cdot 9^{n+2}+18^{n+1}\cdot2^{n+1}

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri  transformăm bazele pe 6 îl scriem 6=2\cdot3 , pe 4=2^2, 9=3^2 , pe  18=2\cdot3^2  și obținem:

(2\cdot3)^{2n+1}+6\cdot (2^2)^{n+1}\cdot (3^2)^{n+2}+(2\cdot3^2)^{n+1}\cdot2^{n+1}

Aplicăm Regulile de calcul cu puteri, distribuim puterea și obținem:

2^{2n+1}\cdot3^{2n+1}+6\cdot 2^{2\cdot(n+1)}\cdot 3^{2\cdot(n+2)}+2^{n+1}\cdot3^{2(n+1)}\cdot2^{n+1}

2^{2n+1}\cdot3^{2n+1}+6\cdot 2^{2n+2}\cdot 3^{2n+4}+2^{n+1}\cdot3^{2n+2}\cdot2^{n+1}

2^{2n}\cdot2^1\cdot3^{2n}\cdot3^1+6\cdot 2^{2n}\cdot2^2\cdot 3^{2n}\cdot3^4+2^{n}\cdot2^1\cdot3^{2n}\cdot3^2\cdot2^{n}\cdot2^1

2^{2n}\cdot2^1\cdot3^{2n}\cdot3^1+6\cdot 2^{2n}\cdot2^2\cdot 3^{2n}\cdot3^4+2^{n+n}\cdot2^{1+1}\cdot3^{2n}\cdot3^2

2^{2n}\cdot2^1\cdot3^{2n}\cdot3^1+6\cdot 2^{2n}\cdot2^2\cdot 3^{2n}\cdot3^4+2^{2n}\cdot2^{2}\cdot3^{2n}\cdot3^2

Observăm că se repeta 2^{2n}\cdot3^{2n} și îl dăm factor comun, astfel obținem:

2^{2n}\cdot3^{2n}\cdot(2^1\cdot3^1+6\cdot2^2\cdot3^4+2^{2}\cdot3^2)

Ridicăm la putere termenii din paranteza rotundă:

2^{2n}\cdot3^{2n}\cdot(2\cdot3+6\cdot4\cdot81+4\cdot9)

Efectuăm înmulțirile din paranteza rotundă și obținem:

2^{2n}\cdot3^{2n}\cdot(6+1944+36)

Efectuăm calculele din paranteza rotundă și obținem:

2^{2n}\cdot3^{2n}\cdot 1986=(2\cdot3)^{2n}\cdot 6\cdot331=(6)^{2n}\cdot 6^1\cdot331=(6)^{2n+1}\cdot331

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în Clubul de “Matematică Math More Easy.” 

1 2 3