Posts Tagged ‘meditatii matematica’

Exerciții rezolvate la Legătura dintre C.M.M.D.C și C.M.M.M.C

”Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.”

Constantin Brâncuși

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!
Azi îți propun să rezolvăm și să explicăm pas cu pas câteva exerciții  la Legătura dinte C.M.M.D.C și C.M.M.M.
Exercițiul 1:
Determinați numerele naturale a și b care verifică următoarele relații:
a)  (a,b)=6     și    a\cdot b=468
b)  (a,b)=15   și   [a,b]=540
c)  (a,b)=14  și   a + b=7
d)  [a,b]=180  și  a\cdot b=2160
Rezolvare:
  • a)   (a,b)=6     și    a\cdot b=468

Știm că Cel mai mare divizor al numerelor a și b este 6 \Rightarrow a și b sunt multipli lui 6 \Rightarrow a=6\cdot x și  b=6\cdot y , iar ( x, y )=1 .

Punem condiția ca x și y să fie primi între ei, dacă nu ar fi primi între ei nu am mai obține c.m.m.d.c-ul =6.

Înlocuim a și b și obținem:

6\cdot x\cdot 6\cdot y=468 \Rightarrow 36 \cdot xy=468 | \ \ \ \ : \ \ \ 36 \Rightarrow xy=468 \ \ \ \ : \ \ \ 36 \Rightarrow x\cdot y=13

Astfel obținem posibilitățile:

Cazul I :   x=1 \Rightarrow a=6\cdot 1=6   și    y=13 \Rightarrow b= 6\cdot 13= 78

Cazul II:   x=13 \Rightarrow a= 6\cdot 13= 78   și    y=1 \Rightarrow b= 6\cdot 1= 6

  • b)   (a,b)=15 și [a,b]=540

Știm formula: (a,b)\cdot [a,b]=a\cdot b. Înlocuim în formulă și aflăm a și b.

15 \cdot 540=a\cdot b \Rightarrow a\cdot b= 8100.

Știm că Cel mai mare divizor al numerelor a și b este 15 \Rightarrow a și b sunt multipli lui 15 \Rightarrow a= 15 \cdot x și \Rightarrow b= 15 \cdot y , iar ( x, y )=1 .

Punem condiția ca x și y să fie primi între ei, dacă nu ar fi primi între ei nu am mai obține c.m.m.d.c-ul =15.

Înlocuim a și b și obținem: 15\cdot x\cdot 15\cdot y=8100 \Rightarrow 225\cdot x\cdot y=8100| \ \ \ :\ \ \ 225\Rightarrow x\cdot y=8100 \ \ \ :\ \ \ 225\Rightarrow x\cdot y=36.

Astfel obținem următoarele perechi de numere prime între ele :

Cazul I:   x=1 \Rightarrow a= 15\cdot 1= 15 și  y=36 \Rightarrow b= 15\cdot 36= 540

Cazul II:  x=4 \Rightarrow a= 15\cdot 4= 60 și   y=9 \Rightarrow b= 15\cdot 9= 135

Cazul III:   x=9 \Rightarrow a= 15\cdot 9= 135  și   y=4 \Rightarrow b= 15\cdot 4= 60

Cazul IV:  x=36 \Rightarrow a= 15\cdot 36= 540  și  y=1 \Rightarrow b= 15\cdot 1= 15

În acest caz nu putem lua perechile de numere (2\ \ \ ;\ \ \ 18) și (18\ \ \ ;\ \ \ 2) deoarece aceste numere nu sunt numere prime între ele.

  • c) (a\ \ \ ;\ \ \ b) = 14 și  a + b=7

Știm că Cel mai mare divizor al numerelor a și b este 14 \Rightarrow a și b sunt multipli lui 14  \Rightarrow a= 14 \cdot x și  \Rightarrow b= 14 \cdot y ,   iar ( x, y )=1 .

Înlocuim în a și b și obținem:

14 \cdot x+ 14\cdot y=98\Rightarrow 14 \cdot (x+ y) =98 | \ \ \ :\ \ \ 14 \Rightarrow (x+ y) =98 \ \ \ :\ \ \ 14\Rightarrow (x+ y) =7

Astfel obținem următoarele perechi de numere prime între ele :

Cazul I:   x=1 \Rightarrow a= 14\cdot 1= 14  și  y=6 \Rightarrow a= 14\cdot 6= 84

Cazul II:  x=2 \Rightarrow a= 14\cdot 2= 28  și   y=5 \Rightarrow b= 14\cdot 5= 70

Cazul III:  x=3 \Rightarrow a= 14\cdot 3= 42 și  y=4 \Rightarrow b= 14\cdot 4= 56

Cazul IV:  x=4 \Rightarrow a= 14\cdot 4= 56 și  y=3 \Rightarrow b= 14\cdot 3= 42

Cazul IV:  x=5 \Rightarrow a= 14\cdot 5= 70 și  y=2 \Rightarrow b= 14\cdot 2= 28

Cazul V:  x=6 \Rightarrow a= 14\cdot 6= 84  și  y=1 \Rightarrow b= 14\cdot 1= 14

 

Exercițiul 2: Determinați cel mai mic număr natural de trei cifre care împărțit la 48 dă restul  42 și împărțit la 56 dă restul 50.

Rezolvare:

Din enunțul problemei știm că:

x\ \ \ : \ \ \ 48 = c_{1}\ \ \ \ rest 42 \Rightarrow x=48 \cdot c_{1}+ 42

x\ \ \ : \ \ \ 56 = c_{2}\ \ \ \ rest 50  \Rightarrow x=56 \cdot c_{2}+ 50.

Observăm  în ambele relații  că trebuie să adunăm un 6 pentru a putea da factor comun pe 48 și pe 56.

\Rightarrow x=48 \cdot c_{1}+ 42 \ \ \ \ | \ \ \ \ +6 \Rightarrow x+6 =48 \cdot c_{1}+ 48 \Rightarrow x+6 =48 \cdot (c_{1}+ 1)

\Rightarrow x=56 \cdot c_{2}+ 50 \ \ \ \ | \ \ \ \ +6   \Rightarrow x+6 =56 \cdot c_{2}+ 56  \Rightarrow x+6 =56 \cdot (c_{2}+ 1)

Mai departe trebuie să calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor 48 și 56 pentru a afla cât este x+6.

Descompunem în factori primi numerele 48 și 56 și obținem:

48= 2^4 \cdot 3

56= 2^3 \cdot 7

[48, 56]= 2^4\cdot 3\cdot 7= 16\cdot 3\cdot 7=336

\Rightarrow x+6 =336 | \ \ \ -6\Rightarrow x=336-6 \Rightarrow x=330

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții Ușoare la Legătura dintre c.m.m.d.c și c.m.m.m.c  pentru copilul tău, pe care o gasești aici:Fisa de lucru Legatura dintre cmmdc si cmmmc

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Înmulțirea și Împărțirea Fracțiilor

„Sclavul are doar un stăpân. Ambiţiosul are atâţia stăpâni câţi oameni îi pot fi de folos carierei sale.” 

Jean de la Bruyere

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!
Azi îți propun să rezolvăm și să explicăm pas cu pas câteva exerciții  la “Înmulțirea și Împărțirea Numerelor Raționale (Fracțiilor)”

(mai mult…)

Exercițiul 1:  Efectuați următoarele înmulțiri și împărțiri:

a)  \frac{5}{34} \cdot \frac{17}{49} \cdot \frac{7}{25}

b)  2\cdot \frac{7}{4} \cdot \frac{9}{14}

c) \frac{7}{11} \ \ \ : \ \ \ \frac{14}{33}

d) 1,5 \cdot \frac{2}{3}\cdot 2,5

e) 3,5 \cdot 9\frac{1}{5}

f) 4,5 \ \ \ \ :\ \ \ \ 3\frac{1}{9}

Rezolvare:

  • a) \frac{5}{34} \cdot \frac{17}{49} \cdot \frac{7}{25}

La înmulțirea a două sau mai multe fracții înmulțim numărătorii între ei și numitorii între ei după care simplificăm fractia până obținem o fracție ireductibilă.

Astfel obținem:

\frac{5}{34} \cdot \frac{17}{49} \cdot \frac{7}{25}=\frac{5\cdot 17\cdot 7 }{34\cdot 49\cdot 25}  =\frac{595 }{41650} ^{(5}=\frac{119 }{8330} ^{(7}=\frac{17 }{1190} ^{(17}=\frac{1 }{70}

  • b)  2\cdot \frac{7}{4} \cdot \frac{9}{14}

Observăm că primul număr este un număr natural.

La înmulțirea  unui număr natural cu o fracție înmulțim numărul natural cu numărătorul și păstrăm numitorul. (Sau transformăm numărul natural în număr rațional cu numitorul 1)

Astfel obținem:

2\cdot \frac{7}{4} \cdot \frac{9}{14}=\frac{2\cdot 7}{4} \cdot \frac{9}{14}=\frac{14}{4} \cdot \frac{9}{14}=\frac{14\cdot 9}{4\cdot 14}=\frac{126}{56} ^{(2}=\frac{63}{28} ^{(7}=\frac{9}{4}

(Sau putem să mai efectuăm calculele astfel:

2\cdot \frac{7}{4} \cdot \frac{9}{14}=\frac{2}{1} \cdot \frac{7}{4} \cdot \frac{9}{14}=  \frac{2\cdot 7\cdot 9 }{1\cdot 4\cdot 14}=\frac{126}{56} ^{(2}=\frac{63}{28} ^{(7}=\frac{9}{4}  ).

  • c)  \frac{7}{11} \ \ \ : \ \ \ \frac{14}{33}

La împărțirea a două fracții pastrăm prima fracție intactă și o înmulțim cu inversa celei de-a doua fracții.

Inversa unei fracției  \frac{a}{b}  înseamnă fracția  \frac{b}{a}.

Astfel obținem:

 \frac{7}{11} \ \ \ : \ \ \ \frac{14}{33}=\frac{7}{11} \cdot \frac{33}{14}=\frac{7\cdot 33}{11\cdot 14}=\frac{231}{154} ^{(7}=\frac{33}{22}^{(11}=\frac{3}{2}

 

  • d) 1,5 \cdot \frac{2}{3}\cdot 2,5

Mai întâi transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare.

 1,5 \cdot \frac{2}{3}\cdot 2,5=\frac{15}{10} \cdot \frac{2}{3}\cdot \frac{25}{10}=\frac{15\cdot2 \cdot 25 }{10\cdot 3 \cdot 10 = \frac{750}{300}^{(10}= \frac{75}{30}^{(5}= \frac{15}{6}^{(3}= \frac{5}{2}

  • e) 3,5 \cdot 9\frac{1}{5}

Transformăm fractia zecimală în fracție ordinară și introducem întregul  în fracția ordinară. Astfel obținem:

3,5 \cdot 9\frac{1}{5}= \frac{35}{10} \cdot \frac{9 \cdot 5+1}{5}= \frac{35}{10} \cdot \frac{46}{5}= \frac{35 \cdot 46}{10 \cdot 5} = \frac{1610}{50}^{(10}=\frac{161}{5}

  • f) 4,5 \ \ \ \ :\ \ \ \ 3\frac{1}{9}

Transformăm fractia zecimală în fracție ordinară și introducem întregul  în fracția ordinară. Astfel obținem:

4,5 \ \ \ \ :\ \ \ \ 3\frac{1}{9}= \frac{45}{10} \ \ \ \ :\ \ \ \ \frac{3\cdot 9+1}{9}= \frac{45}{10} \ \ \ \ :\ \ \ \ \frac{28}{9}=   \frac{45}{10}\cdot \frac{9}{28}= \frac{45\cdot 9}{10\cdot 28}= \frac{405}{280}^{(5}=\frac{81}{56}

Exercițiul 2: Efectuați:

a)  (3\frac{3}{{4}}) \ \ \ : \ \ \ (5\frac{1}{{2}}+ 0,5) \cdot (1\frac{1}{{3}} )

b)  [(1,(5)-0,(5))]\cdot 1,(6)\ \ \ :\ \ \ 2\frac{1}{2} =

Rezolvare:

  • a)  (3\frac{3}{{4}}) \ \ \ : \ \ \ (5\frac{1}{{2}}+ 0,5) \cdot (1\frac{1}{{3}} )

Mai întâi introducem întregii în fracții și transformăm fracția zecimală în fracție ordinară.

Astfel obținem:

 (3\frac{3}{{4}}) \ \ \ : \ \ \ (5\frac{1}{{2}}+ 0,5) \cdot (1\frac{1}{{3}} )= (\frac{3\cdot 4+3}{{4}}) \ \ \ : \ \ \ (\frac{5\cdot 2+1}{{2}}+ \frac{5}{10}) \cdot (\frac{1\cdot 3+1}{{3}})  =  \frac{15}{{4}} \ \ \ : \ \ \ (\frac{11}{{2}}+ \frac{5}{10}) \cdot \frac{4}{{3}}

Mai întâi efectuăm adunarea din paranteza rotundă.

 = (\frac{15}{{4}}) \ \ \ : \ \ \ (\frac{11}{{2}}+ \frac{5}{10}^{(5} )\cdot (\frac{4}{{3}})

 = \frac{15}{{4}} \ \ \ : \ \ \ (\frac{11}{{2}}+ \frac{1}{2})\cdot \frac{4}{{3}}

 = \frac{15}{{4}}\ \ \ : \ \ \ \frac{12}{{2}}\cdot \frac{4}{{3}}

 = \frac{15}{{4}}\cdot \frac{2}{{12}}\cdot \frac{4}{{3}}

 = \frac{15\cdot 2\cdot 4}{{4\cdot 12\cdot 3}} = \frac{120}{{144}}^{(2} = \frac{60}{{72}}^{(2} = \frac{30}{{36}}^{(2} = \frac{5}{{6}}

  •  [(1,(5)-0,(5))]\cdot 1,(6)\ \ \ :\ \ \ 2\frac{1}{2} =

Mai întâi transformăm fracțiile zecimale în fracții ordinare și  introducem întregii în fracție.

Astfel obținem:

 [(1,(5)-0,(5))]\cdot 1,(6)\ \ \ :\ \ \ 2\frac{1}{2} = [(\frac{15-1}{9} -\frac{5}{9})]\cdot \frac{16-1}{9}\ \ \ :\ \ \ \frac{2\cdot2+ 1}{2} =

 (\frac{14}{9} -\frac{5}{9})\cdot \frac{15}{9}\ \ \ :\ \ \ \frac{5}{2} =  \frac{6}{9} \cdot \frac{15}{9}\ \ \ :\ \ \ \frac{5}{2} =   \frac{6 \cdot 15}{9\cdot 9}\ \ \ :\ \ \ \frac{5}{2} =

 \frac{90}{81}\ \ \ :\ \ \ \frac{5}{2} =   \frac{90}{81} \cdot \frac{2}{5} =

 \frac{90\cdot 2}{81\cdot 5} =  \frac{180}{405}^{(5} =  \frac{36}{81}^{(9} =  \frac{4}{9}

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții Ușoare la Înmulțirea și Împărțirea Numerelor Raționale   pentru copilul tău, pe care o gasești aici: Fisa de lucru Inmultirea

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Cel Mai Mic Multiplu Comun (c.m.m.m.c)

„Un om educat se deosebeşte de un om needucat, asa cum un om viu se deosebeşte de un om mort.”

 Aristotel

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!
Azi îți propun să rezolvăm și să explicăm pas cu pas câteva exerciții  la Cel  Mai  Mic Multiplu Comun (c.m.m.m.c).

(mai mult…)

Exercițiul 1: Aflați cel mai mic multiplu comun al următoarelor numere:

a) 24,\ \ \ \ 12, \ \ \ 18

b) 28,\ \ \ \ 147, \ \ \ 63

c) 120,\ \ \ \ 240, \ \ \ 360

d) 121,\ \ \ \ 330, \ \ \ 49

Rezolvare:   Pentru a putea determina c.m.m.m.c-ul numerelor mai întâi le descompunem în factori primi și apoi le scriem ca produs de puteri.

a) 24,\ \ \ \ 12, \ \ \ 18

24=2^3\cdot 3

12=2^2\cdot 3

18=2^1\cdot 3^2

Cel mai mic multiplu comun este produsul tuturor factorilor comuni și necomuni luați o singură dată la puterea cea mai mare.

[24, 12, 18]=2^3\cdot 3^2=8 \cdot 9=72

  • b) 28,\ \ \ \ 147, \ \ \ 63

Descompunem numerele în factori primi și apoi le scriem ca produs de puteri.

28=2^2\cdot 7

147=3\cdot 7^2

63=3^2\cdot 7

[28, 147, 63]=2^2\cdot 3^2 \cdot 7^2=4\cdot 9\cdot 49=1764

  • c) 120,\ \ \ \ 240, \ \ \ 360

Descompunem numerele în factori primi și apoi le scriem ca produs de puteri.

120=2^3\cdot 3\cdot 5

240= 2^4\cdot 3\cdot 5

360= 2^3\cdot 3^2\cdot 5

[120, 240, 360]= 2^4\cdot 3^2\cdot 5=16 \cdot 9\cdot 5=720

  • d) 121,\ \ \ \ 330, \ \ \ 49

Descompunem numerele în factori primi și apoi le scriem ca produs de puteri.

121= 11^2

330= 2\cdot 3\cdot 5\cdot 11

49= 7^2

[121, 330, 49]= 2\cdot 3\cdot 5\cdot 7^2\cdot 11^2=2\cdot 3\cdot 5\cdot 49\cdot 121= 177870

Exercițiul 2: Aflați cel mai mic număr natural de trei cifre care împărțit pe rând la 6, 16 și 12 dă de fiecare dată restul 5.

Rezolvare:

Din enunțul problemei știm că:

x\ \ \ :\ \ \ 6=c_{{1}}\ \ \ rest \ \ \ 5 . Aplicăm teorema împărțirii cu rest și obținem: x =6\cdot c_{{1}} + 5

Mai știm: x\ \ \ :\ \ \ 16=c_{{2}}\ \ \ rest \ \ \ 5  \Rightarrow x=16\cdot c_{{2}}+ 5

x\ \ \ :\ \ \ 12=c_{{3}}\ \ \ rest \ \ \ 5  \Rightarrow x=12\cdot c_{{3}}+ 5.

Scădem din fiecare relație câte un 5 și obținem:

\Rightarrow x-5=6\cdot c_{{1}}

\Rightarrow x-5=16\cdot c_{{2}}

\Rightarrow x-5=12\cdot c_{{3}}

Calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor 6, 16 și 12.

Mai întâi descompunem în factori primi numerele:

6=2\cdot 3

16=2^4

12=2^2 \cdot 3

\left [ 6,16,12 \right ]= 2^4 \cdot 3=16\cdot 3=48

Obținem astfel:

 x-5 = 48 | \ \ \ +5   \Rightarrow x=48+5  \Rightarrow x=53

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții Ușoare la Cel  Mai  Mic Multiplu Comun pentru copilul tău, pe care o gasești aici:Fisa de lucru CMMMC

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Adunarea și Scăderea Fracțiilor

“Învată tot ce poți, în orice moment disponibil, de la oricine și întotdeuna va veni o vreme când te vei simți recompensat pentru ceea ce ai învațat”

Sarah Caldwel

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit să rezolvăm și să explicăm pas cu pas  împreună cateva exerciții la “Adunarea și Scăderea Fracțiilor”. (mai mult…)

Exercițiul 1:        Calculați:

a) \frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=

b) -\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=

c) -\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=

d)-\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=

Rezolvare:

  • a) \frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}=

Observăm că cele 3 fracții au acelasi numitor, în acest caz efectuez calculele între numărători și pastrez numitorul.

  • -\frac{7}{13}+\frac{2}{13}+\frac{5}{13}= \frac{7+2+5}{13}= \frac{14}{13}

 

  • b) -\frac{10}{9}+\frac{11}{9}+(-\frac{7}{9})=\frac{-10+11-7}{9}=

Avem la numărător -10+11-7 numere întregi cu semne diferite așa că vom respecta regula de adunare dacă termenii au semne diferite pastrăm semnul celui mai mare și efectuăm scădere. Noi avem -10+11   păstrăm semnul + și efectuîm 11-10

\frac{-10+11-7}{9}=\frac{+1-7}{9}=\frac{-6}{9}= \frac{-6}{9}^{(3}= \frac{-2}{3}

  • c) -\frac{3}{{5}}+(-\frac{5}{{6}})+(+\frac{1}{{2}})+(+\frac{4}{{15}})=

Observăm că în acest exercițiu fracțiile au numitor diferit așa că trebuie să determinăm numitorul comun.

Pentru a determina numitorul comun trebuie să calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor de la numitor 5, 6, 2, 15.

Descompunem în factori primi cele 4 numere:

5=5

6=2\cdot3

2=2

15=3\cdot5

Calculăm c.m.m.m.c\left [ 5,6,2,15 \right ]=2\cdot3\cdot5=30

Deci numitorul comun este 30.

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem  numitorul 30.

-_{{}}^{6)}\textrm{\frac{3}{{5}}}+(-_{{}}^{5)}\textrm{\frac{5}{{6}}})+ (+_{{}}^{15)}\textrm{\frac{1}{{2}}})+(+_{{}}^{2)}\textrm{\frac{4}{{15}}}) =

-\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=

Știm că semnul (+) înmulțit cu semnul (-) obținem (-) , iar semnul (+) înmulțit cu semnul (+) obținem (+) . Astfel obținem:

  • -\frac{18}{{30}}}+(-{\frac{25}{{30}}})+ (+{\frac{15}{{30}}})+(+{\frac{8}{{30}}})=
  • -\frac{18}{{30}}}-{\frac{25}{{30}}}+ {\frac{15}{{30}}}+{\frac{8}{{30}}}=
  • \frac{-18-25+15+8}{{30}}}=
  •   \frac{-43+15+8}{{30}}}=
  •  \frac{- 28+8}{{30}}}=  \frac{- 20}{{30}}}^{(10} =- \frac{ 2}{{3}}}

d)      -\frac{13}{{18}}+(-\frac{5}{{108}})+(-\frac{14}{{5}})+(-\frac{7}{{36}})=

Determinăm numitorul comun:

18= 2\cdot 3^2

108= 2^2\cdot 3^3

5=5

36= 2^2\cdot 3^2

[18, 108, 5, 36]= 2^2\cdot 3^3\cdot 5=4\cdot 27\cdot 5=540

Trebuie să amplificăm fiecare fracție astfel încât să obținem  numitorul 540.

-_^{30)}\textrm{\frac{13}{{18}}}+(-_^{5)}\textrm{\frac{5}{{108}}})+(-_^{108)}\textrm{\frac{14}{{5}}})+(-_^{15)}\textrm{\frac{7}{{36}}})=

-{\frac{13\cdot30}{{18\cdot 30}}}+(-{\frac{5\cdot 5}{{108\cdot 5}}})+(-{\frac{14\cdot 108}{{5\cdot 108}}})+(-{\frac{7\cdot 15}{{36\cdot 15}}})=

-{\frac{390}{{540}}}+(-{\frac{25}{{540}}})+(-{\frac{1512}{{540}}})+(-{\frac{105}{{540}}})=

{\frac{-390-25-1512-105}{{540}}}=  {\frac{-(390+25+1512+105)}{{540}}}=  {\frac{-2032}{{540}}}^{(2}=  {\frac{-1016}{{270}}}^{(2}=  {\frac{-508}{{135}}}

 

Exercițiul 2:  Efectuați calculele:

a) [-3\frac{1}{{2}} +1\frac{1 }{{15}} ] + [-1\frac{1}{{7}}+2\frac{7 }{{3}} ]=

Introducem întregii în fracție:

(-\frac{3\cdot2+1}{{2}} +\frac{1\cdot 15+1 }{{15}} ) + (-\frac{1\cdot7+1}{{7}}+\frac{2\cdot3+7 }{{3}} )=

(-\frac{7}{{2}} +\frac{16 }{{15}} ) + (-\frac{8}{{7}}+\frac{13}{{3}} )=

Determinăm numitorul comun și aducem fracțiile la același numitor:

Știm că 2,3,7 și 5 sunt numere prime între ele. Numitorul comun este 2\cdot 3\cdot 5\cdot 7= 210

Amplificăm fracțiile și obținem:

(-_{{}}^{105)}\textrm{\frac{7}{{2}}}+_{{}}^{14)}\textrm{\frac{16}{{15}}})+(-_{{}}^{30)}\textrm{\frac{8}{{7}}}+_{{}}^{70)}\textrm{\frac{13}{{3}}})=  (-{\frac{735}{{210}}}+{\frac{224}{{210}}})+(-{\frac{240}{{210}}}+{\frac{910}{{210}}})=

{\frac{-735+224}{{210}}}+{\frac{-240+910}{{210}}}=  {\frac{-511}{{210}}}+{\frac{670}{{210}}}=  {\frac{-511+670}{{210}}}= {\frac{159}{{210}}}^{(3}= {\frac{53}{{70}}}

 

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate Divizorul unui Număr Natural. Multiplul unui Număr Natural

“Educaţia ar fi mult mai eficientă dacă scopul acesteia ar fi ca la ieşirea din şcoală, fiecare copil să conştientizeze cât de multe lucruri nu ştie şi să fie cuprins de o dorinţă permanentă să le afle. – William Haley

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi îți propun să rezolvăm și să explicăm pas cu pas câteva exerciții la lecția Divizorul unui Număr Natural. Multiplul unui Număr Natural. (mai mult…)

Exercițiul 1: Scrieți divizorii proprii și divizorii improprii ai numărului 21.

Rezolvare: 

Divizorii proprii ai lui 21 sunt: 3 și 7.

Divizorii improprii ai lui 21 sunt: 1 și 21.

Exercițiul 2 :

Determinați numărul natural x știind că x-3 este divizorul numărului natural 15. 

Rezolvare: 

 x-3 \in D_{15} \Rightarrow x-3 \in \left \{ 1,3,5,15 \right \}

Deoarece pe noi ne interesează valorile pe care le poate lua x vom egala cu fiecare număr si vom afla multimea valorilor lui x.

 x-3=1 \ \ \ /+3 \Rightarrow x=1+3 \Rightarrow x=4

 x-3=3 \ \ \ /+3 \Rightarrow x=3+3 \Rightarrow x=6

 x-3=5 \ \ \ /+3 \Rightarrow x=5+3 \Rightarrow x=8

 x-3=15 \ \ \ /+3 \Rightarrow x=15+3 \Rightarrow x=18

Soluție: x\in \left \{ 4, 6, 8, 18 \right \}

Exercițiul 3:  Determinați: 

a)  D_{{28}} \cup D_{{12}}

b)  D_{{28}} \cap D_{{12}};

Rezolvare: 

Scriem mulțimea divizorilor lui 28.

D_{{28}}=\left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \ ;\ \ \ 7\ \ \ ;\ \ \ 14\ \ \ ;\ \ \ 28 \right \}

Scriem mulțimea divizorilor lui 12.

D_{{12}}=\left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 3\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \ ;\ \ \ 12\ \ \right \}

a) Reunim cele două mulțimi și obținem: D_{{28}} \cup D_{{12}}=\left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 3\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \ ;\ \ \ 7\ \ \ ;\ \ \ 12\ \ \ ;\ \ \ 14\ \ \ ;\ \ \ 28 \right \}

  • Reamintim că Reuniunea a două mulțimi A și B este mulțimea notată A \cup B, formată din toate elementele celor două mulțimi comune și necomune, luate o singură dată.

b)  Intersectăm cele două mulțimi și obținem: D_{{28}} \cap D_{{12}}=\left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \right \}

  • Reamintim că  Intersecția: a două mulțimi A și B este mulțimea notată A\cap B , formată din toate elementele comune celor două mulțimi, luate o singură data.

Exercițiul 4:  Se consider inecuația 4\cdot x -1 \leq 39-x

a) Care dintre soluțiile inecuației sunt divizori ai numărului natural 12?

b) Care dintre soluțiile inecuației sunt multiplii lui 3?

Rezolvare: 

Rezolvăm inecuația: 4\cdot x -1 \leq 39-x.

Mutăm toți termenii care îl conțin pe x într-o parte iar ceilalti termini în cealaltă parte având grijă să schimbăm semnele.

4\cdot x +x \leq 39 +1

5\cdot x \leq 40

5\cdot x \leq 40 \ \ \ /\ \ \ :\ \ 5

x \leq 40 \ \ \ :\ \ 5 \Rightarrow x \leq 8  \Rightarrow x \in \left \{ 0\ \ \ ;\ \ \ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 3\ \ \ \ ;\ \ \ \ 4\ \ \ ; \ \ \ 5\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \ ;\ \ \ 7\ \ \ ;\ \ \ 8\ \ \ \right \}

a) Scriem mulțimea divizorilor lui 12:

D_{{12}}= \left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 3\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \ ;\ \ \ 12\ \ \right \}

Acum intersectăm cele două mulțimi și obținem mulțimea

 \left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ \ 3\ \ \ ;\ \ \ 4\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \right \}

b) Scriem mulțimea multiplilor lui 3

M_{3} =\left \{ 3\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \ ;\ \ \ 9\ \ \ ;\ \ \ 12\ \ \ ;\ \ \ 18\ ............ \right \}

Intersectăm mulțimea valorilor lui x cu mulțimea multiplilor lui 3 și obținem mulțimea: \left \{ 3\ \ \ ;\ \ \ 6\ \ \right \}

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții Rezolvate la Scăderea Fracțiilor (Numerelor Raționale)

“Dacă nu esti dispus sa inveți nimeni nu te poate ajuta. Dacă esti determinat să înveți, numeni nu te  poate opri.”

Zig Ziglar.

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva Eerciții Rzolvate la Scăderea fracțiilor (Numerelor Raționale)!

(mai mult…)

Exercițiul 1: Efectuați scăderile:

a)  \frac{9}{3}}-\frac{5}{3}}=?

b) \frac{17}{5}}-\frac{3}{5}}-\frac{7}{5}}=?

c) \frac{36}{5}}-\frac{7}{3}}=?

d)  \frac{5}{2}-\frac{2}{3}-\frac{3}{4}=?

e)  \frac{17}{15}}-\frac{3}{20}}-\frac{7}{12}}=?

Rezolvare:

a) Observăm că avem două fracții care au același numitor.

  • La scăderea a două sau mai multe fracții care au același numitor, scădem numărătorii între ei și păstrăm numitorul. Astfel obținem:
  •        \frac{9}{3}}-\frac{5}{3}}=\frac{9-5 }{3}}=\frac{4}{3}}

b)      \frac{17}{5}}-\frac{3}{5}}-\frac{7}{5}}=\frac{17-3-7}{5}}  =\frac{7}{5}}

c)   Observăm că avem două fracții care au numitori diferiți.

La scăderea a două sau mai multe fracții care au numitori diferiți mai întâi aducem fracțiile la același numitor determinăm c.m.m.m.c-ul numitorilor , amplificăm fracțiile pentru a le aduce la același numitor , apoi  scădem fracțiile folosind regula de mai sus  scădem numărătorii între ei și păstrăm numitorul. Astfel obținem:

\frac{36}{5}}-\frac{7}{3}}=?

Observăm că numitorul comun este 15; prima fracție o amplificăm cu 3 iar a doua cu 5.

 _{}^{3)}\textrm{\frac{36}{5}}-_{}^{5)}\textrm{\frac{7}{3}}= \frac{3\cdot 36}{3\cdot 5}-\frac{5\cdot 7}{5\cdot 3}= \frac{108}{15}-\frac{35}{15}= \frac{108-35}{15}= \frac{73}{15}

d)  Observăm că avem trei fracții care au numitori diferiți.

\frac{5}{2}-\frac{2}{3}-\frac{3}{4}=?

Știm că 3 și 4 sunt numere prime între ele. În acest caz numitorul comun este 12.

Prima fracție o amplificăm cu 6, a doua cu 4 iar a treia cu 3. Astfel obținem:

_{}^{6)}\textrm{\frac{5}{2}} -_{}^{4)}\textrm{\frac{2}{3}} -_{}^{3)}\textrm{\frac{3}{4}}= {\frac{6 \cdot 5}{6 \cdot 2}} - \frac{4 \cdot 2}{4\cdot 3}} -\frac{3\cdot 3}{3\cdot 4}}= {\frac{30}{12}} - \frac{8}{12}} -\frac{9}{12}}= {\frac{30- 8 - 9}{12}}= {\frac{13}{12}}

e) Observăm că avem trei fracții care au numitori diferiți.

 \frac{17}{15}}-\frac{3}{20}}-\frac{7}{12}}=?

Calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor 15, 20, 12.Pentru a putea calcula c.m.m.m.c-ul numerelor mai întâi le descompunem în factori primi.

Asadar am obținut numitorul comun 60.Prima fracție o amplificăm cu 4, a doua fracție o amplificăm cu 3 , iar a treia fracție o amplificăm cu 5. Astfel obținem:

 _{}^{4)}\textrm{\frac{17}{15}} -_{}^{3)}\textrm{\frac{3}{20}} -_{}^{5)}\textrm{\frac{7}{12}}=  \frac{4\cdot 17}{4\cdot 15}} -\frac{3\cdot3}{3\cdot20}} -\frac{5\cdot 7}{5\cdot12}}=  \frac{68}{60}} -\frac{9}{60}} -\frac{35}{60}=  \frac{68-9-35}{60}} = \frac{24}{60}}^{(2} =  \frac{12}{30}}^{(2} =  \frac{6}{15}}^{(3} = \frac{2}{5}}

Exercițiul 2:  Efectuați calculele:

a) 5\frac{1}{4}} -3\frac{1}{3}} -\frac{5}{6}} = ?

b) 3\frac{1}{2}} -\frac{5}{3}} -1\frac{1}{9}} = ?

Rezolvare: 

Primul pas introducem întregii în fracție.

\frac{5\cdot4+1}{4}} -\frac{3\cdot3+1}{3}} -\frac{5}{6}} =  \frac{20+1}{4}} -\frac{9+1}{3}} -\frac{5}{6}} = \frac{21}{4}} -\frac{10}{3}} -\frac{5}{6}} =

Aducem fracțiile la același numitor . Mai întâi determinăm c.m.m.m.c-ul numerelor 4; 3; 6 astfel:

4= 2^2

3= 1\cdot3

6= 2\cdot3

\left [ 4; 3; 6 \right ]= 2^2 \cdot 3=4\cdot 3=12

Prima fracție o amplificăm cu 3, a doua fracție o amplificăm cu 4, iar a treia fracție o amplificăm cu 2.

_{}^{3)}\textrm{\frac{21}{{4}}}-_{}^{4)}\textrm{\frac{10}{{3}}}-_{}^{2)}\textrm{\frac{5}{{6}}}= {\frac{3\cdot 21}{{3\cdot 4}}}-{\frac{4\cdot 10}{{4\cdot 3}}}-{\frac{2\cdot 5}{{2\cdot 6}}}=  {\frac{63}{{12}}}-{\frac{40}{{12}}}-{\frac{10}{{12}}}=  {\frac{63-40-10 }{{12}}}= {\frac{13 }{{12}}}

b) 3\frac{1}{2}} -\frac{5}{3}} -1\frac{1}{9}} = ?

Primul pas introducem întregii în fracție.

\frac{3\cdot 2+1}{2}} -\frac{5}{3}} -\frac{1\cdot 9+1}{9}} =  \frac{6+1}{2}} -\frac{5}{3}} -\frac{9+1}{9}} =  \frac{7}{2}} -\frac{5}{3}} -\frac{10}{9}} =

Aducem fracțiile la același numitor . Mai întâi determinăm c.m.m.m.c-ul numerelor 2; 3; 9. Știm că 9=3^2   atunci obținem c.m.m.m.c-ul numerelor:

\left [ 2; 3; 9 \right ]= 2\cdot 3^2= 2\cdot 9=18

Prima fracție o amplificăm cu 9, a doua fracție o amplificăm cu 6, iar a treia fracție o amplificăm cu 2.

_{}^{9)}\textrm{\frac{7}{2}}}-_{}^{6)}\textrm{\frac{5}{3}}}-_{}^{2)}\textrm{\frac{10}{9}}}= {\frac{9\cdot 7}{9\cdot 2}}}-{\frac{6\cdot 5}{6\cdot 3}}}-{\frac{2\cdot 10}{2\cdot 9}}}= {\frac{63}{18}}}-{\frac{30}{18}}}-{\frac{20}{18}}}= {\frac{63-30-20}{18}}}={\frac{13}{18}}}

Exercițiul 3: Calculați:

S={\frac{3}{1\cdot4}}}+{\frac{3}{4\cdot7}}}+{\frac{3}{7\cdot10}}}+............+{\frac{3}{96\cdot99}}}

Rezolvare: 

Observăm ca numărătorul reprezintă diferența numerelor de la numitor si o vom scrie chiar așa:

S={\frac{3}{1\cdot4}}}+{\frac{3}{4\cdot7}}}+{\frac{3}{7\cdot10}}}+............+{\frac{3}{96\cdot99}}}

S={\frac{4-1}{1\cdot4}}}+{\frac{7-4}{4\cdot7}}}+{\frac{10-7}{7\cdot10}}}+............+{\frac{99-96}{96\cdot99}}}

S={\frac{4}{1\cdot4}}}-{\frac{1}{1\cdot4}}}+{\frac{7}{4\cdot7}}}-{\frac{4}{4\cdot7}}}+{\frac{10}{7\cdot10}}}-{\frac{7}{7\cdot10}}}+............+{\frac{99}{96\cdot99}}}-{\frac{96}{96\cdot99}}}

Observăm că se reduc termenii și obținem:

Observăm că ne rămâne prima și ultima fracție:

S={\frac{1}{1}}}-{\frac{1}{99}}}

Aducem la același numitor și obținem:

S=_{}^{99)}\textrm{{\frac{1}{1}}}}-{\frac{1}{99}}}= {{\frac{99}{99}}}}-{\frac{1}{99}}}={\frac{98}{99}}}

Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Scăderea  fracțiilor  pentru copilul tău, pe care o gasești aici:Fisa de lucru Scaderea fractiilor

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Adunarea Fracțiilor (Numerelor Raționale)

“Diferența dintre success și eșec vine de cele mai multe ori din refuzul de a renunța”.

Walt Disney

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva exerciții rezolvate  la Adunarea fracțiilor (Numerelor Raționale)! (mai mult…)

Exercițiul 1:  Efectuați adunarea următoarelor fracții:

a) \frac{2}{{5}}+ \frac{3}{{5}}=?

b) \frac{2}{{7}}+ \frac{5}{{7}}+\frac{4}{{7}}=?

c)\frac{1}{{2}}+ \frac{2}{{3}}=?

d) \frac{1}{{2}}+ \frac{2}{{3}}+\frac{3}{{4}}=?

e) \frac{7}{{36}}+ \frac{11}{{18}}+\frac{13}{{9}}=?

Rezolvare:

a) Observăm că avem două fracții care au același numitor.

  • La adunarea a două sau mai multe fracții care au același numitor, adunăm numărătorii între ei și păstrăm numitorul. Astfel obținem:
  •         \frac{2}{{5}}+ \frac{3}{{5}}=\frac{2+3}{{5}}=\frac{5}{{5}}=1

b)      \frac{2}{{7}}+ \frac{5}{{7}}+ \frac{4}{{7}}=\frac{2+5+4}{{7}}=\frac{11}{{7}}

c)   Observăm că avem două fracții care au numitori diferiți.

La adunarea a două sau mai multe fracții care au numitori diferiți mai întâi aducem fracțiile la același numitor determinăm c.m.m.m.c-ul numitorilor , amplificăm fracțiile pentru a le adduce la același numitor , apoi  adunăm fracțiile folosind regula de mai sus  adunăm numărătorii între ei și păstrăm numitorul. Astfel obținem:

\frac{1}{{2}}+ \frac{2}{{3}}=

Observăm că numitorii sunt două numere prime între ele atunci c.m.m.m.c-ul va fi

[2;3 ]=2\cdot 3=6

Așadar prima frcție o amplificăm cu 3, iar a doua fracție o amplificăm cu 2.

  • _{{}}^{3)}\frac{1}{2}}+_{{}}^{2)}\frac{2}{3}}= \frac{3\cdot 1}{3\cdot2}}\ \ +\ \ \frac{2\cdot 2}{2\cdot 3}}= \frac{3}{6}}\ \ +\ \ \frac{4}{6}}= \ \ \frac{3 +4}{6}}= \ \ \frac{7}{6}}

d)        \frac{1}{{2}}+ \frac{2}{{3}}+\frac{3}{{4}}=?

Observăm că avem trei fracții care au numitori diferiți.

Calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor 2, 3 și 4. Știm că 4=2^2 și că 4 și 3 sunt numere prime.

\left [ 2;3;4 \right ]=4\cdot 3=12

Prima fracție  o amplificăm cu 6, a doua fracție o amplificăm cu 4 iar a treia fracție o amplificăm cu 3. Astfel obținem:

_{{}}^{6)}\frac{1}{2}}+_{{}}^{4)}\frac{2}{3}}+ _{{}}^{3)}\frac{3}{4}}=  \frac{6\cdot 1}{6\cdot 2}}+\frac{4\cdot 2}{4\cdot 3}}+ \frac{3\cdot 3}{3\cdot4}}= \frac{6}{12}}+\frac{8}{12}}+ \frac{9}{12}} =  \frac{6+8+9}{12}} =  \frac{23}{12}}

e)           \ \ \frac{7}{36}}+\ \ \frac{11}{18}}+\ \ \frac{13}{9}}=?

Observăm că avem trei fracții care au numitori diferiți.

Calculăm c.m.m.m.c-ul numerelor 36, 18, 9.Pentru a putea calcula c.m.m.m.c-ul numerelor mai întâi le descompunem în factori primi.

Numitorul comun al celor trei fracții este 36. Prima fracție nu o amplificăm, a doua fracție o amplificăm cu 2 iar a treia fracție o amplificăm cu 4. Astfel obținem:

\frac{7}{36}}+_{{}}^{2)}\frac{11}{18}}+_{{}}^{4)}\frac{13}{9}}=  \frac{7}{36}}+\frac{2\cdot 11}{2\cdot 18}}+\frac{4\cdot 13}{4\cdot 9}}=  \frac{7}{36}}+\frac{22}{36}}+\frac{52}{36}}=  \frac{7+22+52}{36}} =  \frac{84}{36}} =

Simplificăm fracția obținută până obținem o fracție ireductibilă.

 \frac{84}{36}} ^{{(2}}= \frac{42}{18}} ^{{(2}}= \frac{21}{9}} ^{{(3}}= \frac{7}{3}}

 

Exercițiul 2:  Efectuați calculele:

a) 2\frac{1}{4}} + 3\frac{1}{3}} +\frac{5}{6}} =?

b) 3\frac{1}{2}} + \frac{5}{3}} +1\frac{1}{9}} =?

Rezolvare:

a) 2\frac{1}{4}} + 3\frac{1}{3}} +\frac{5}{6}} =?

Primul pas introducem întregii în fracție.

\frac{2\cdot 4+1}{4}} + \frac{3\cdot 3+1}{3}} +\frac{5}{6}} =  \frac{8+1}{4}} + \frac{9+1}{3}} +\frac{5}{6}} =  \frac{9}{4}} + \frac{10}{3}} +\frac{5}{6}} =

Aducem fracțiile la același numitor . Mai întâi determinăm c.m.m.m.c-ul numerelor 4; 3; 6 astfel:

4= 2^2

3= 1\cdot3

6= 2\cdot3

\left [ 4; 3; 6 \right ]= 2^2 \cdot 3=4\cdot 3=12

Prima fracție o amplificăm cu 3, a doua fracție o amplificăm cu 4, iar a treia fracție o amplificăm cu 2.

_{{}}^{3)}\frac{9}{4}}+_{{}}^{4)}\frac{10}{3}}+_{{}}^{2)}\frac{5}{6}}=  \frac{3 \cdot 9}{3\cdot 4}}+\frac{4\cdot 10}{4\cdot 3}}+\frac{2\cdot 5}{2\cdot 6}}=  \frac{27}{12}}+\frac{40}{12}}+\frac{10}{12}}=  \frac{77}{12}}

b)       3\frac{1}{2}} + \frac{5}{3}} +1\frac{1}{9}} =?

Primul pas introducem întregii în fracție.

\frac{3\cdot 2+1}{2}} + \frac{5}{3}} +\frac{1\cdot 9+1}{9}} = \frac{6+1}{2}} + \frac{5}{3}} +\frac{9+1}{9}} =  \frac{7}{2}} + \frac{5}{3}} +\frac{10}{9}} =

Aducem fracțiile la același numitor . Mai întâi determinăm c.m.m.m.c-ul numerelor 2; 3; 9. Știm că 9=3^2   atunci obținem c.m.m.m.c-ul numerelor:

\left [ 2; 3; 9 \right ]= 2\cdot 3^2= 2\cdot 9=18

Prima fracție o amplificăm cu 9, a doua fracție o amplificăm cu 6, iar a treia fracție o amplificăm cu 2.

_{{}}^{9)}\frac{7}{2}}+_{{}}^{6)}\frac{5}{3}}+_{{}}^{2)}\frac{10}{9}}=  \frac{9\cdot7}{9\cdot 2}}+\frac{6\cdot 5}{6\cdot 3}}+\frac{2\cdot 10}{2\cdot 9}}=  \frac{63}{18}}+\frac{30}{18}}+\frac{20}{18}}=  \frac{63+30+20}{18}}= \frac{103}{18}}

Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Adunarea  fracțiilor  pentru copilul tău, pe care o gasești aici:Fisa de lucru Adunarea fractiilor

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Exerciții rezolvate la Aducerea fracțiilor la același numitor

„Învățătorii îți deschid ușa, însă numai tu însuți poți trece dincolo de ea.”

-Proverb chinezesc

Dragul meu părinte bine te-am găsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva exerciții rezolvate  la Aducerea fracțiilor la același numitor!

(mai mult…)

Exercițiul 1: Se consider fracțiile:    \frac{3}{48}\frac{7}{72} ;  \frac{5}{56} ;  \frac{1}{45};

a) Calculați c.m.m.m.c-ul numitorilor fractiilor de mai sus;

b) Aduce-ți fracțiile la acelasi numitor.

Rezolvare:

a)  \frac{3}{48}\frac{7}{72} ;  \frac{5}{56} ;  \frac{1}{45};

Descompunem in factori primi numitorii:

Scriem numitorii ca produs de puteri:

48=2^{4} \cdot 3

72=2^{3} \cdot 3^{2}

56=2^{3} \cdot 7

45=3^{2} \cdot 5

Pentru a determina  c. m.m.m.c- ul luăm toate bazele la puterea cea mai mare.  [48; 72; 56; 45]=2^{4}\cdot 3^{2}\cdot 5^{1}\cdot 7^{1}   \Rightarrow [48; 72; 56; 45]=16 \cdot 9\cdot 5\cdot 7   \Rightarrow [48; 72; 56; 45]=5140

b) Pentru a aduce la același numitor fracțiile de mai sus trebuie sa le amplificam astfel incăt la numitor să obținem valoarea c.m.m.m.c-ului.Pentru a afla cu cat trebuie să amplificăm fiecare fracție împărțim valoarea c.m.m.m.c-ului la fiecare numitor.

5140 \ \ \ : \ \ \ 48=105 \Rightarrow Prima fracție o amplificăm cu 105.

5140 \ \ \ : \ \ \ 72=70  \Rightarrow A doua  fracție o amplificăm cu 70

5140 \ \ \ : \ \ \ 56 = 90  \Rightarrow A treia  fracție o amplificăm cu 90

5140 \ \ \ : \ \ \ 45 = 112 \Rightarrow A patra  fracție o amplificăm cu 112.

Astfel obținem:

_{}^{105)}\frac{3}{48}\ \ \ \ ; \ \ _{}^{70)}\frac{7}{72}\ \ \ \ ; \ \ _{}^{90)}\frac{5}{56}\ \ \ ; \ \ _{}^{112)}\frac{1}{45}\ \ \ \ ;     \Rightarrow \frac{105 \cdot 3}{{105 \cdot 48}}\ \ \ ; \ \ \frac{70 \cdot 7}{{70 \cdot 72}}\ \ \ ; \ \ \frac{90 \cdot 5}{{90 \cdot 56}}\ \ \ ; \ \ \frac{112 \cdot 1}{{112 \cdot 45}}

\Rightarrow \frac{315}{{5140}}\ \ \ ; \ \ \frac{490}{{5140}}\ \ \ ; \ \ \frac{450}{{5140}}\ \ \ ; \ \ \frac{112}{{5140}}

Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Aducerea fracțiilor la același numitor pentru copilul tău, pe care o gasești aici: Fisa de lucru Aducerea fractiilor la acelasi numitor

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

 

 

 

 

Exerciții rezolvate la Metoda Mersului Invers

“Învingătorii nu renunță, iar cei care renunță nu ajung învingători!”

Aristotel

Dragul meu părinte bine te-am găsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva exerciții rezolvate  la Metoda Mersului Invers! (mai mult…)

Exercițiul 1:     3(x+2) - 7=14

Rezolvare:  Știm din clasele mici că într-un exerciţiu în care sunt folosite paranteze rotunde, atunci efectuăm întâi operaţiile din paranteze după care efectuam restul operaţiilor în ordinea în care sunt scrise. Analizând exercițiul nostru observăm că nu putem efectua calculele din paranteza rotunda deoarece avem o necunoscută. În acest caz pentru a-l afla pe x prima oară îl mutăm pe 7 cu semn schimbat în partea dreaptă a egalului.

3(x+2) - 7=14   / +7  \Rightarrow   3(x+2)=14+7 \Rightarrow

3(x+2)=21/ :\ \ \ \ 3  \Rightarrow   x+2=21 \ \ \ :\ \ \ 7  \Rightarrow

x+2=3/ -2  \Rightarrow   x=3-2   \Rightarrow   x=1

Exercițiul 2:    100\cdot [25-6\cdot (x-3)+2]\ \ \ : \ \ \ 3=300

Rezolvare: 

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] \ \ \ : \ \ \ 3=300   / \ \ \ \cdot 3

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] = 300 \cdot 3

100\cdot[25-6\cdot (x-3)+3] = 900 / \ \ \ : \ \ \ 100

25-6\cdot (x-3)+3 = 900\ \ \ : \ \ \ 100

25-6\cdot (x-3)+3 = 9   / - 3

25- 6\cdot (x-3) = 9 - 3

25- 6\cdot (x-3) = 6

Deoarece necunoscuta mea este în pozitia scăzătorului atunci vom scrie:

 6\cdot (x-3) =25 - 6  \Rightarrow    6\cdot (x-3) =18     / \ \ \ :\ \ \ 6  \Rightarrow

x-3 =18\ \ \ :\ \ \ 6  \Rightarrow   x-3 =3   /+3  \Rightarrow   x =3+3  \Rightarrow   x =6

Exercițiul 3:  90+[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212

Rezolvare: De data aceasta primul termen mutat cu semn schimbat este 90 cu semnul –

90+[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212    /-90

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=212-90

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] \ \ \ :\ \ \ 4=122    /\cdot 4

[(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18] =122 \cdot 4

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2+18 =488 / - 18

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2=488-18

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)\cdot 2=470   / \ \ \ :\ \ \ 2

(420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)=470 \ \ \ :\ \ \ 2   \Rightarrow (420\ \ \ :\ \ \ 4 +5\cdot a)=235

\Rightarrow (205+5\cdot a)=235   / - 205

\Rightarrow 5\cdot a=235 -205   \Rightarrow 5\cdot a=30  / \ \ \ : \ \ \ 5

\Rightarrow a=30 \ \ \ :\ \ \ 5   \Rightarrow a=6

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Metoda Mersului  Invers  pentru copilul tău, pe care o gasești aici: Fisa de lucru Metoda Mersului Invers

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.” 

Exerciții Rezolvate la Graficul Funcției

“Nu îmi învăț niciodată studenții; tot ce fac este să le creez condițiile pentru ca ei să învețe.”
Albert Einstein

Dragul meu părinte bine te-am găsit!

Azi te invit să exersăm împreună câteva exerciții la Graficul unei Funcții! (mai mult…)

Exercițiul 1:

Fie funcția f \ \ \ : \ \ \ R \rightarrow R , f (x)=-2x+1.

a) Reprezentați grafic funcția.

b)Determinați numărul real a \in R, știind că punctul A(2a-1,\ \ \ a-2) este situate pe graficul funcției f(x).

c) Calculați suma S=f(0)+f(1)+f(2)+..........+f(2011)

Rezolvare:

a) Pentru a obține punctul în care graficul funcției intersectează axa OX punem condiția ca  y=0 \Rightarrow f(x)=0 .

  •  \cap OX :   y=0 \Rightarrow f(x)=0 \Rightarrow -2\cdot x+ 1=0

\Rightarrow  -2\cdot x=-1    \Rightarrow x=\frac{-1}{{-2}}

\Rightarrow   x=\frac{1}{{2}}   \Rightarrow A( \frac{1}{{2}} \ ; 0)

  • Pentru a obține punctul în care graficul funcției intersectează axa OX punem condiția ca  x=0
  • \cap OY:  x=0  \Rightarrow  f(0)= -2\cdot 0+ 1 = 1
  •                        B(0\ \ ;\ \ \ 1)

b) Pentru a arăta că punctul A(2a-1,\ \ \ a-2) aparține graficului funcției f(x) punem condiția ca : f(2a-1)= a-2 adică în forma funcției f(x)  înlocuim x cu 2a-1 și obținem:

f(2a-1)= a-2 \Rightarrow -2\cdot (2a-1) + 1 = a-2 \Rightarrow -4\cdot a+2 + 1 = a-2

\Rightarrow -4a+3 = a-2

Trecem toți termenii cu a într-o parte și toți termenii fară a în cealaltă parte.

\Rightarrow -4a-a=-2-3  \Rightarrow -5a=- 5 \ \ \ \ /:(-5)   \Rightarrow a= 1

c)  S=f(0)+f(1)+f(2)+... . . . . + f(2011)

Calculăm f(0), f(1), f(2), . . . . . , f(2011) și observăm că obținem Suma Gauss.

f(0)= -2 \cdot 0 + 1= 0+1=1

f(1)= -2 \cdot 1 + 1= - 2 +1= -1

f(2)= -2 \cdot 2 + 1= - 4 +1= -3

. . . . . . ..  .. . . . . . . .. . .. . . . .. . . . . . . .. . . . .

 f(2011)= -2 \cdot 2011 + 1= - 4 022+1= -4021

Obținem :

S= 1-1-3-5-. . .. . . . -4021  \Rightarrow S= -(3+5+. . .. . . . +4021)

Aplicăm Suma Gauss a numerelor impare :

n= (4021-3) \ \ \ : \ \ \ 2 +1  \Rightarrow n= 4018 \ \ \ : \ \ \ 2 +1  \Rightarrow n= 2009 +1 = 2010 (termeni)

S=-[2010\cdot (4021+3) \ \ \ : \ \ \ 2]

S=-[2010\cdot 4024 \ \ \ : \ \ \ 2]

S=-[2010\cdot 2012]

S=- 4 044 120

Exercițiul 2:

Se consideră funcția    f : R\rightarrow R  , f(x)= -\sqrt{3}x+2\sqrt{3}

a) Reprezentați grafic funcția

b) Determinați aria triunghiului format de graficul funcției și axele de coordinate.c

c) Determinați distanța de la punctul  O(0,0)   la graficul funcției f(x).

Rezolvare:

  • a) \cap OX :   y=0 \Rightarrow f(x)=0 \Rightarrow -\sqrt{3}\cdot x+2\sqrt{3} = 0

\Rightarrow -\sqrt{3}x=-2\sqrt{3}

\Rightarrow x=\frac{2\sqrt{3}}{\sqrt{3}}

\Rightarrow   x= __{{}}^{\sqrt{3})}\textrm{\frac{2\sqrt{3}}{\sqrt{3}} }

\Rightarrow   x=2  \Rightarrow A(2\ \ \ ; \ \ \ 0 )

  • \cap OY:  x=0  \Rightarrow  f(0)= -\sqrt{3}\cdot 0+2\sqrt{3} = 2\sqrt{3}
  •                        \Rightarrow B(0 , 2\sqrt{3})

b) Calculăm  A_{\bigtriangleup AOB }. Observăm că \bigtriangleup AOB este dreptunghic în unghiul O astfel putem aplica formula:

 A_{{\bigtriangleup AOB}}= \frac{c_{1}\cdot c_{2}}{2}= \frac{OA\cdot OB}{2}= \frac{2\cdot 2\sqrt{3}}{2}=2\sqrt{3} u.m^{{2}}

c)  Știm că distanța de la un punct la o dreaptă este perpendiculara din acel punct pe dreaptă. Adică înălțimea triunghiului AOB. Pentru a afla înălțimea ne folosim de aria triunghiului pe care am calculate-o deja. Folosim formula:

 A_{\triangle AOB}= \frac{b \cdot h}{{2}}   = \frac{AB \cdot OM}{{2}}

Calculăm  AB cu formula distanței dintre punctele A(2,0) și  B(0, 2\sqrt{3}) astfel:

AB= \sqrt{(x_{{B}}-x_{{A}})^2+(y_{{B}}-y_{{A}})^2}

x_{{A}}=2   și  y_{{A}}=0 iar x_{{B}}=0 și y_{B}=2\sqrt{3} , înlocuim in formula și obținem:

AB=\sqrt{(x_{{B}}-x_{{A}})^2+(y_{{B}}-y_{{A}})^2}

AB=\sqrt{{(2-0})^2+(2\sqrt{3}-0})^2}}   \Rightarrow AB=\sqrt{{2^2+(2\sqrt{3})^2}}

\Rightarrow AB=\sqrt{{4+2^2 \cdot 3}}  \Rightarrow AB=\sqrt{{4+12}}  \Rightarrow AB=\sqrt{{16}} = 4

Înlocuim în formula ariei și aflăm OM.

2\sqrt{3}u.m^2= \frac{4 u.m \cdot OM}{2} \ \ \ \ \ / \cdot 2

2 \cdot 2\sqrt{3}u.m^2= 4 u.m \cdot OM  \Rightarrow 4\sqrt{3}u.m^2= 4 u.m \cdot OM \ \ \ \ / \ \ : \ \ 4 u.m

\Rightarrow OM = \sqrt{3} \ \ u.m

PS: Dragul meu părinte am pregătit si o Fișă de lucru  cu Exerciții la Graficul unei funcții  pentru copilul tău o gasești aici:Fisa de lucru Graficul unei functii

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.” 

1 2 3 5