septembrie 2017 archive

Segment de dreaptă. Semidreapta

“Singurul lucru mai rău decât să începi ceva și să ratezi…….. este să nu începi acel ceva”

Seth Godin

Dragul meu părinte bine te-am regăsit. Azi îți propun o nouă lecție de Geometrie în Plan.  În articolele anterioare am vorbit despre Dreaptă și Plan. Azi îți propun lecția  “Segment de dreaptă. Semidreapta”.

Segment de dreaptă:

  • Este o porțiune din acea dreaptă delimitat de două puncte distincte numite extremitățile segmentului sau capetele segmentului.
  • Se notează : \left [ AB \right ]

Segmentul de dreaptă închis:

  • Se notează: \left [ AB \right ]
  • Include cele două puncte A și B

Segmentul de dreaptă deschis:

  • Se notează: \left ( AB \right )
  • nu include cele două puncte A și B.

Segmentul de dreaptă nul:

  • Este segmentul de dreaptă care are proprietatea că punctele care delimitează segmentul coincid.

Semidreapta: 

  • Este un segment de dreaptă mărginit la un singur capăt.
  • Se notează: \left [ MN
  • M se numește origine

Semidreaptă închisă: 

  • Este semidreapta care își conține originea
  • Se notează: \left [ MN

Semidreaptă deschisă:

  • Este semidreapta care nu își conține originea.
  • Se notează: \left ( MN

Semidrepte opuse:

  • Sunt două semidrepte conținute în aceeași dreaptă, care au aceeași origine și sensuri diferite.

Semidrepte identice:

  • Sunt două semidrepte de acelasi fel (închise sau deschise), conținute în aceeași dreaptă, care au aceeași origine și același sens.

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții și probleme cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematic[ Math More Easy”. 

Planul

” Dacă începi astăzi, vei vedea rezultate cu o zi mai devreme decât dacă aștepți până mâine. Începe astăzi! “

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit sa parcurgem împreună încă o lecție de Geometrie: Planul. 

(mai mult…)

Planul:
  • Ni-l imaginăm ca o suprafață netedă, întinsă la nesfârșit în toate direcțiile, alcătuită din puncte.
  • Îl notăm cu o literă din alfabetul grecesc:  \alpha, \beta, \gamma, \Delta ,\Psi , \Omega ............., sau cu trei litere mari într-o paranteză rotundă cu condiția să reprezinte trei puncte necoliniare ce-i aparțin (ABC).

Pozițiile Relative A  Unui Punct Față De Un Plan:

  • Punct Interior unui plan: 

  • Punct Exterior unui plan:

Dreaptă inclusă în plan:

Dacă o dreaptă d are toate punctele într-un plan \alpha, atunci dreapta este inclusă în planul \alpha. Se notează: d \subset \alpha .

Observație: 

Dacă A \in \alpha și B \in \alpha\Rightarrow AB \subset \alpha

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.Dacă ai întrebări sau comentarii le poți lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi și pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poți găsi și aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor 

dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

                                          Cu mare drag și mult respect Alina Nistor!

Exerciții rezolvate la Numere Prime

” Nimic nu-I poate opri pe omul cu atitudine pozitivă, nimic nu-l poate  ajuta pe omul cu mentalitate greșită”.

Thomas Jefferson

Dragul meu părinte bine te-am regăsit!

Azi îți propun să lucrăm câteva exerciții la o lecție  extrem de importanta Numere Prime între ele. (mai mult…)

Exercițiul 1:  Descompune în factori primi numerele de mai jos și arată că numerele sunt prime între ele.

a) 24 și 77

b) 360 și 1001

c) 84 și 125

Rezolvare:

a) 24 și 77

Descompunem în factori primi cele două numere.

24=2^3 \cdot 3

77=7\cdot 11

(24, 77)=1

Deoarece c.m.m.d.c-ul celor două numere este 1 \Rightarrow cele două numere nu au nici un divisor comun în afară de 1 deci sunt prime între ele.

b) 360 și 1001 

Descompunem în factori primi cele două numere.

360=2^3 \cdot 3^2 \cdot 5

1001=7\cdot 11 \cdot 13

(360, 1001)=1  \Rightarrow 360 și 1001 sunt numere prime între ele.

c) 84 și 125

Descompunem în factori primi cele două numere.

84=2^2\cdot 3\cdot 7

125=5^ 3

(84,125)=1\Rightarrow 84 și 125 sunt numere prime între ele.

Exercițiul 2:  Arată că numerele naturale  (4n+3,\ \ \ 6n+5) sunt prime între ele  oricare ar fi n\in N.

Rezolvare: 

Pentru a demonstra că numerele : 4n+3 și 6n+5 sunt prime între ele trebuie să arătăm că cele două numere naturale 4n+3 și 6n+5 au c.m.m.d.c-ul 1.

Pentru a arăta că cele două numere au c.m.m.d.c-ul 1 vom presupune că există un număr natural “d”  care divide numerele 4n+3 și 6n+5.

d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 4n+3 \ \ \ \ \ | \ \ \ \cdot 3 \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 12n+9

d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 6n+5 \ \ \ \ \ | \ \ \ \cdot 2 \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 12n+10

Scădem cele două relații și obținem: d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 12n+10-12n-9 \ \  \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 1 \Rightarrow (4n+3, 6n+5)=1 \Rightarrow numerele 4n+3 și 6n+5 sunt prime între ele.

Exercițiul 3:  Arată că numerele naturale  5n+6 și 4n+5 sunt prime între ele  oricare ar fi n\in N.

Rezolvare: 

Pentru a demonstra că numerele : 5n+6 și 4n+5 sunt prime între ele trebuie să arătăm că cele două numere natural 5n+6 și 4n+5 au c.m.m.d.c-ul 1.

Pentru a arăta că cele două numere au c.m.m.d.c-ul 1 vom presupune că există un număr natural “d”  care divide numerele 5n+6 și 4n+5 .

d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 5n+6 \ \ \ \ \ | \ \ \ \cdot 4 \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 20n+24

d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 4n+5 \ \ \ \ \ | \ \ \ \cdot 5 \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 20n+25

Scădem cele două relații și obținem: d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 20n+25-20n-24 \ \ \Rightarrow d\ \ \ \vdots\ \ \ \ 1 \Rightarrow (5n+6, 4n+5)=1 \Rightarrow numerele 5n+6 și 4n+5 sunt prime între ele.

Exercițiul 3:  Află numărul natural x astfel încât:

a) (\overline{5x}\ \ \ ,\ \ \ 10)=1

b) (\overline{51x}\ \ \ ,\ \ \ 12)=1

Rezolvare:

Pentru a demonstra că cele două numere \overline{5x} și 10 nu au nici un divizor comun  scriem mulțimea divizorilor lui 10.

D_{{10}}= \left \{ 1\ \ \ ;\ \ \ 2\ \ \ ;\ \ 5\ \ \ ;\ \ \ 10 \right \}

Dacă (\overline{5x}\ \ \ ,\ \ \ 10)=1 \Rightarrow numerele: 2, 5 și 10 nu trebuie să dividă \overline{5x} \Rightarrow

Dacă 2 nu divide \overline{5x}  \Rightarrow x este un număr impar \Rightarrow  x\in \left \{ 1,3,5,7,9 \right \}; dacă 5 nu divide \overline{5x}  \Rightarrow x nu poate fi 0 sau 5; dacă 10 nu divide \overline{5x}  \Rightarrow x nu poate fi 0

\Rightarrow x\in \left \{ 1,3,7,9 \right \}.

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să  îți

fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă dorești să ai acces la mai multe exemple de exerciții cu un

grad de dificultate ridicat rezolvate și explicate pas cu pas te

invit să te înscrii în “Clubul de Matematică Math More Easy.”

Punctul și Dreapta

“Efortul își arată roadele după ce o persoană refuză să se oprească.

Napoleon Bonaparte

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! Azi te invit sa parcurgem împreună prima lecție de Geometrie în plan: Punctul și Drapta.Punctul și dreapta sunt noțiunile cele mai simple din Geometrie fiind create de mintea umană.

(mai mult…)

Punctul: 
  • Ni-l putem imagina ca fiind urma lăsată pe hârtie de vârful unui creion bine ascuțit.
  • Îl reprezentăm grafic printr-o bulină sau printr-un “x” (două liniuțe care se intersectează).
  • Punctele se notează cu litere mari.

Poziții relative a două puncte: 

  • puncte identice (coincid) dacă cele două puncte sunt situate în același loc
  • puncte distincte (diferite) dacă cele două puncte sunt situate locuri diferite.

Dreapta: 
  • Ne-o putem imagina ca fiind un fir de ață întins prelungit la infinit.
  • Dreptele se notează cu literele mici ale alfabetului sau cu două litere mari prin care am notat două puncte distincte ce aparțin dreptei.
  • Dreapta este o figură geometrică (o mulțime de puncte) și este nelimitată.
  • Pentru a reprezenta grafic o dreaptă folosim rigla.

Axioma dreptei: 

Două puncte distincte determină o dreaptă și numai una.

Orice dreaptă conține cel puțin două puncte distincte.

Pozițiile relative ale uni punct față de o dreaptă: 

  • Punct exterior unei drepte: atunci când punctul nu este situat pe dreapta d

Punct interior unei drepte: atunci când punctul  este situat pe dreapta d sau mai spunem că punctul aparține dreptei d.

Puncte coliniare: Trei (sau mai multe puncte) sunt coliniare dacă există o dreaptă care să  conțină cele trei puncte.

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.Dacă ai întrebări sau comentarii le poți lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poti trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi și pe pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poți găsi și aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

Cu mare drag și mult respect Alina Nistor!

Exerciții rezolvate la Pătrate Perfecte!

“Nu poți împinge pe nimeni să urce pe o scară dacă nu este dispus să o urce singur ”

Andrew Carnegie

Dragul meu părinte bine te-am regăsit! În articolul anterior am prezentat cateva “Exerciții Rezolvate la Ultima Cifră a unui Număr Natural”. Astăzi te invit să rezolvăm și să explicăm câteva exerciții la Pătrate Perfecte. Să vedem cum putem arăta că un număr foarte mare poate fi sau nu pătrat perfect!

(mai mult…)

Exercițiul 1: 

Arătați că numărul a=2003 + 2\cdot (1+2+3+................+ 2002) este pătrat perfect.

  • Rezolvare: Pentru a arăta că numărul “a” este pătrat perfect trebuie să arătam că numărul “a”se poate scrie ca un număr natural la puterea a doua.
  • Observăm că în paranteză avem  Suma Gauss a primelor 2002 numere naturale consecutive așa că vom aplica formula de calcul a lui Gauss.
  • a=2003 + 2\cdot (1+2+3+................+ 2002)
  • a=2003 + 2\cdot [2002\cdot (2002+1)\ : \ 2]
  • a=2003 + 2\cdot [2002\cdot 2003 \ : \ 2]
  • Pentru că înmulțirea și împărțirea sunt operații de același ordin putem efectua mai întâi operația de împărțire.
  • a=2003 + 2\cdot [2002\ \ : \ 2 \cdot 2003]
  • a=2003 + 2\cdot 1001 \cdot 2003
  • a=2003 + 2002 \cdot 2003
  • Dăm factor comun pe 2003.
  • a=2003\cdot (1 + 2002)
  • a=2003\cdot 2003
  • a=2003^2.
  • \Rightarrow numarul \ este pătrat perfect.
Exercițiul 2: 

Arătați că numărul  a=81+81 \cdot 2+ 81 \cdot 3+.....................+81 \cdot 49 este pătrat perfect.

  • Rezolvare: Pentru a arăta că numărul “a” este pătrat perfect trebuie să arătam că numărul “n”se poate scrie ca un număr natural la puterea a doua.
  • Observăm că 81 se repetă și îl putem da factor comun.
  • a=81\cdot (1+ 2+ 3+.....................+49).
  • În paranteză obținem   Suma Gauss a primelor 49 numere naturale consecutive așa că vom aplica metoda de calcul a lui Gauss.
  • a=81\cdot [49 \cdot(49+1) \ \ : \ 2 ]
  • a=81\cdot [49 \cdot 50 \ \ : \ 2 ]
  • a=81\cdot 49 \cdot 25
  • a=9^2\cdot 7^2 \cdot 5^2
  • Aplicăm Regulile de Calcul cu Puteri și obținem:
  • a=(9\cdot 7 \cdot 5)^2
  • a=315^2
Exercițiul 3:  

Arătați că numărul   n= 27^9 \cdot 32^{11} \ \ : \ \ 2 - 16^6\cdot 2\cdot 6^{27} este pătrat perfect.

  • Rezolvare:  Pentru a arăta că numărul “n” este pătrat perfect trebuie să arătăm că se poate scrie ca un număr natural la puterea a doua.
  • Observăm că pe 27 îl putem scrie ca bază 3, pe 16 și 32 îi putem scrie ca baza 2 iar pe 6 îl putem scrie ca produsul 2\cdot 3
  • n= (3^3)^9 \cdot (2^5)^{11} \ \ : \ \ 2^1 - (2^4)^6\cdot 2^1 \cdot (2\cdot3)^{27}
  • Aplicăm Regulile de calcul cu puteri și obținem:
  • n= 3^{3\cdot9} \cdot 2^{5\cdot 11} \ \ : \ \ 2^1 - 2^{4\cdot 6}\cdot 2^1 \cdot 2^{27}\cdot 3^{27}
  • n= 3^{27} \cdot 2^{55} \ \ : \ \ 2^1 - 2^{24}\cdot 2^1 \cdot 2^{27}\cdot 3^{27}
  • n= 3^{27} \cdot 2^{55-1} - 2^{24+1+27}\cdot 3^{27}
  • n= 3^{27} \cdot 2^{54} - 2^{52}\cdot 3^{27}
  • n= 3^{27} \cdot 2^{52} \cdot 2^2 - 2^{52}\cdot 3^{27}
  • Observăm că se repetă  3^{27} \cdot 2^{52} și îi dăm factor comun.
  • n= 3^{27} \cdot 2^{52} \cdot (2^2 - 1)
  • n= 3^{27} \cdot 2^{52} \cdot (4 - 1)
  • n= 3^{27} \cdot 2^{52} \cdot 3
  • n= 3^{27} \cdot 2^{52} \cdot 3^1
  • n= 3^{27+1} \cdot 2^{52}
  • n= 3^{28} \cdot 2^{52}
  • n= (3^{14} \cdot 2^{26} )^2 \Rightarrow n este pătrat perfect
Exercițiul 4:  

Arătați că numărul  n= 2^{2011}- 2^{2010}-2^{2009}-2^{2008}  este pătrat perfect.

  • Rezolvare: Pentru a arăta că numărul “n” este pătrat perfect trebuie să arătăm că se poate scrie ca un număr natural la puterea a doua.
  • Aplicând Regulile de Calcul cu Puteri  putem scrie: 2^{2011}= 2^{2008}\cdot 2^{3}2^{2010}= 2^{2008}\cdot 2^{2} și 2^{2009}= 2^{2008}\cdot 2^{1}. Obținem astfel:
  •  n= 2^{2008}\cdot 2^{3} - 2^{2008}\cdot 2^{2} - 2^{2008}\cdot 2^{1} -2^{2008}
  • Observăm că se repetă  2^{2008} și putem sa îl dăm factor comun:
  •  n= 2^{2008}\cdot (2^{3} - 2^{2} - 2^{1} - 1)
  •  n= 2^{2008}\cdot (8 - 4 - 2 - 1)
  •  n= 2^{2008}\cdot 1
  •  n= 2^{2008}
  •   n= (2^{1004})^2 \Rightarrow n este pătrat perfect

 

Exercițiul 5: 

Arătați că numărul a= 2^{1504} + 2^{1505} + 2^{1506} +..............+ 2^{2002}   nu este pătrat perfect.

  • Rezolvare: Observăm că avem Suma Gauss a puterilor lui 2. Pentru a rezolva acest exercițiu înmultim întreaga expresie matematică cu un 2. 
  • a= 2^{1504} + 2^{1505} + 2^{1506} +..............+ 2^{2002} | \ \ \ \cdot2
  • 2\cdot a= 2\cdot 2^{1504} + 2\cdot 2^{1505} + 2\cdot 2^{1506} +..............+2\cdot 2^{2002}
  • 2\cdot a= 2^{1504+1} + 2^{1505+1} + 2^{1506+1} +..............+ 2^{2002+1}
  • 2\cdot a= 2^{1505} + 2^{1506} + 2^{1507} +.............+2^{2002}+ 2^{2003}
  • Scădem cele două relații și obținem:
  • suma gauss a puteror lui 2

  •  a = 2^{2003} - 2^{1504}
  • Pentru a demonstra că numărul  a = 2^{2003} - 2^{1504} nu este pătrat perfect trebuie să arătăm că Ultima cifră a lui a aparține mulțimii: \left \{ 2,3, 7,8 \right \}.
  • Calculăm Ultima cifră a numărului a = 2^{2003} - 2^{1504}
  •  U(a) = U(2^{2003} - 2^{1504})
  •  U(a) = U(2^{2003}) - U(2^{1504})
  • Calculăm  U(2^{2003}) .
  • Mai întâi calculăm puterilelui 2.
  • Observăm că ultima cifră se schimbă din 4 în 4.
  • Împărțim 2003 la 4 și obținem câtul 500 și restul 3.
  •  U(2^{2003})=U(2^{4\cdot 500+3})=U[(2^4)^{500}\cdot 2^3]=U[(2^4)^{500}]\cdot U(2^3)
  • Dacă privim atent puterile lui 2 observăm ca ultima cifră a lui 2^4 este 6 și astfel obținem:
  • U[(2^4)^{500}]\cdot U(2^3)= U[U(6^{500})\cdot 8]
  • Știm că 6 ridicat la orice putere are ultima cifra tot 6.
  • Și obținem: U[U(6^{500})\cdot 8]=U(6 \cdot 8)= U(48)=8
  • Am obținut că  U(2^{2003})=8
  • Calculăm  U(2^{1504}).
  • Împărțim 1504 la 4 și obținem câtul 376.
  •  U(2^{1504})=U(2^{4\cdot 376})=U[(2^4)^{376}]
  • U(2^4)=6\Rightarrow U[(2^4)^{376}]=U(6^{376})=6
  • Am obținut astfel:  U(a) = U(2^{2003}) – U(2^{1504})=8-6=2
  • Știm că ultima cifră a unui pătrat perfect nu poate fi 2 \Rightarrow  a= 2^{1504} + 2^{1505} + 2^{1506} +..............+ 2^{2002} nu este pătrat perfect

Dragul meu părinte, sper din tot sufletul ca aceste informații să îți fie utile atunci când îți ajuți copilul la temele pentru acasă la matematică.

Dacă ai întrebări sau comentarii le poți lăsa aici în rubrica de comentarii sau îmi poți trimitre un e-mail la adresa:nistor_madalina2005@yahoo.com

De asemenea, te invit să apreciezi și pagina de facebook a blogului:

https://www.facebook.com/MathMoreEasy.

Pe mine mă poți găsi și aici: https://www.facebook.com/alinamadalina.nistor dacă ai întrebări sau nevoie de ajutor.

Cu mare drag și mult respect Alina Nistor!